Trapă de desfumare casa scării 2026-2027: obligație, cost, amenzi

La ultimul etaj al aproape fiecărui bloc construit după anii '70 există un capac în plafon sau un geam mare, undeva sus, lângă tavanul casei scării. Mulți administratori îl știu drept „chepengul de la pod". Puțini știu că, la multe scări, acela este dispozitivul de evacuare a fumului — trapa de desfumare. Și aproape nimeni nu l-a mai acționat de zece ani.

Problema apare exact în sezonul rece, când riscul de Incendiu la bloc urcă: radiatoare electrice lăsate nesupravegheate, prelungitoare încărcate, centrale termice neverificate, cineva care fumează pe palier la etajul 7. Dacă un apartament ia foc la etajul 3 și trapa nu se deschide, fumul urcă pe casa scării ca printr-un horn și o face impracticabilă în câteva minute. Hai să vedem concret ce cere normativul, cum verificați în jumătate de oră ce aveți pe scară, cât costă și cine decide.

Ce este trapa de desfumare și de ce devine critică iarna

Desfumarea nu are ca scop stingerea incendiului. Are un singur scop: să țină calea de evacuare utilizabilă suficient timp cât oamenii să coboare, iar pompierii să urce. Fumul cald urcă, se acumulează sub plafonul casei scării, coboară progresiv și, la un moment dat, nu mai vedeți treapta următoare și nu mai puteți respira. Trapa de la ultimul nivel sparge acest efect de horn: fumul iese pe sus, aerul proaspăt intră pe jos, iar scara rămâne un tub prin care se poate circula.

De ce insistăm pe iarnă? Pentru că cifrele oficiale sunt fără echivoc. IGSU a comunicat că, în 2025, peste 6.900 de locuințe din România au fost afectate de incendii, cu o creștere de circa 2% față de 2024. Bilanțul uman: 305 decese și 885 de răniți, iar 104 dintre victimele decedate aveau peste 70 de ani — exact categoria care coboară cel mai greu șapte etaje pe o scară plină de fum. Instalațiile electrice defecte au provocat peste 1.370 de incendii, iar mijloacele de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate peste 800, în creștere cu aproape 14% față de anul anterior.

La bloc, lanțul de evenimente e aproape mereu același. Un radiator electric cu termostat blocat, un prelungitor cu patru aparate pe el, o centrală cu arzător neîntreținut sau o mocheată aprinsă de la o scrumieră. Focul rămâne adesea într-un singur apartament; fumul, în schimb, trece pe sub ușa de intrare și urcă pe scară. Aici intervine diferența dintre un bloc în care trapa se deschide și unul în care nu: în primul caz, vecinii de la etajele superioare ies pe scară; în al doilea, rămân blocați în apartamente și așteaptă autoscara.

Trapa face parte dintr-un pachet de dotări care se verifică împreună, nu separat. Dacă vă interesează celelalte piese ale puzzle-ului, am detaliat deja ce cere normativul pentru iluminatul de siguranță pe casa scării, cu autonomia bateriilor și amenzile aferente, cum stă treaba cu detectoarele de fum la bloc în 2026 și cum se face corect revizia hidranților interiori. Un control ISU le atinge, de regulă, pe toate într-o singură vizită.

Ce cere normativul P118 pentru casa scării

cost și amenzi ISU" class="w-full rounded-xl shadow-sm" loading="lazy">

Partea tehnică nu vine din Legea 196/2018, ci din normativele de securitate la incendiu — familia P118. Varianta pe care au fost proiectate majoritatea blocurilor existente și care s-a aplicat timp de peste două decenii este P118-99, înlocuită recent de P118-1:2025. Pentru casele de scări închise desfumate prin tiraj natural-organizat, cerințele reținute de normativ și reluate de proiectanți sunt următoarele:

• Aria liberă a dispozitivului de evacuare a fumului: aria rezultată din calcul, dar cel puțin 1 mp. În practică, proiectanții dimensionează deschiderea la aproximativ 5% din suprafața nivelului celui mai mare al casei scării (fără parter), cu pragul de 1 mp ca minim absolut.
• Poziționarea: suprafața utilă de calcul trebuie să fie amplasată în treimea superioară a ultimului nivel al casei scării. O trapă montată mai jos nu scoate stratul cald de fum acumulat sub plafon — degeaba are suprafața corectă.
• Priza de aer: o gură de introducere a aerului prevăzută în partea de jos a casei scării. Fără aer la bază, trapa de sus nu evacuează mai nimic; este exact logica unei sobe.
• Acționarea: deschiderea trebuie comandată de la nivelul de acces în scară — adică de la parter, de lângă intrare — și trebuie să poată fi comandată și de serviciul de pompieri. Sistemele moderne combină comanda manuală cu declanșarea automată (detector de fum, actuator termic sau cartuș CO₂).
• Case de scări în suprapresiune: la soluțiile cu ventilator, suprapresiunea la ușile închise se menține între 20 și 80 Pa, iar la ușa nivelului incendiat se cere o viteză de cel puțin 0,5 m/s.

Ce aduce nou P118-1:2025, pe scurt, pentru cine se pregătește de lucrări: clasificarea echipamentelor se aliniază standardelor europene EN 12101 (ventilatoare în clase de tipul F300/120 sau F400/120, în funcție de amplasare), se cere comandă dublă — automată și manuală centralizată, independentă de ventilația curentă —, alimentare din sursă de bază și de rezervă cu autonomie suficientă și documentație de conformitate (certificate EN 12101, declarații de performanță) pentru avizare.

Verificare practică în 6 pași, într-o jumătate de oră

Nu aveți nevoie de aparatură ca să aflați dacă sistemul e mort sau viu. Aveți nevoie de o lanternă, de un coleg din comitet și de 30 de minute, de preferat într-o sâmbătă dimineață. Mergeți de jos în sus.

Pasul 4 e cel care produce cele mai multe surprize. În blocurile unde s-a schimbat tâmplăria pe casa scării, firma a montat adesea ferestre fixe, fără ochi mobil, pentru că așa iese mai ieftin și izolează mai bine. Rezultatul: scara nu mai are nicio suprafață care se poate deschide. Dacă v-ați pus geamuri noi din motive de confort termic, merită citit și ce pierderi are o casă a scării rece și ce soluții chiar funcționează — se poate izola fără să sacrificați desfumarea, dar trebuie spus firmei din start.

Pasul 5 ține de disciplină, nu de bani. Grila de aer de la parter este, în multe scări, ascunsă în spatele unui raft improvizat sau astupată iarna „ca să nu tragă". Tot din aceeași familie de probleme sunt și culoarele blocate: am scris separat despre anvelopele și bicicletele de pe casa scării și cum arată asta la un control ISU. Un palier liber și o grilă liberă nu costă niciun leu, dar schimbă complet comportamentul fumului.

Unde se termină obligația asociației și unde începe autorizația de construire

Aici se nasc cele mai multe conflicte reale. Asociația are în sarcină întreținerea, verificarea periodică și repararea dotărilor de pe părțile comune — iar casa scării, podul și acoperișul sunt părți comune conform art. 35 alin. (1) lit. e) din Legea 196/2018. Înlocuirea unui actuator ars, a unei centrale defecte, degriparea balamalelor, repararea unui geam de desfumare, recondiționarea capacului: toate intră în zona de întreținere curentă și reparații, decise în asociație și plătite din fondul de reparații.

Altceva este când trapa nu există, când a fost desființată sau când trebuie refăcută altfel. Montarea unei trape noi în planșeul de peste ultimul nivel, intervenția pe acoperiș sau terasă, modificarea unui gol în fațada casei scării, instalarea unui sistem de presurizare — acestea ating structura, anvelopa clădirii și scenariul de securitate la incendiu. Ele cer proiect întocmit de specialiști, eventual autorizație de construire din partea primăriei și, după caz, parcurgerea procedurii de securitate la incendiu. Nu este o lucrare pe care o face „un băiat priceput" într-un weekend.

Cazul cel mai spinos rămâne mansardarea. În multe blocuri s-au construit, în anii 2000-2010, locuințe la mansardă, iar o parte dintre proiecte au tratat podul ca pe un spațiu liber — peste trapa de desfumare s-a turnat planșeu sau s-a ridicat un perete. Juridic, discuția pornește de la actele de proprietate și de la autorizația în baza căreia s-a construit; tehnic, scara a rămas fără evacuare de fum. Dacă identificați situația, nu o ignorați și nu o „rezolvați" cu o gaură improvizată: documentați-o în scris, cereți un punct de vedere de la un proiectant și informați comitetul executiv printr-un raport de necesitate. Un document datat vă pune în altă poziție decât o discuție pe grupul de WhatsApp — atât față de ISU, cât și într-un eventual litigiu.

Tot în această zonă intră și obligația de a actualiza evidențele când se schimbă ceva la clădire. Legea 196/2018, la art. 35 alin. (3), prevede că modificările suprafețelor construite sau utile se comunică președintelui asociației și organului fiscal local în 30 de zile de la încheierea lucrărilor și se introduc în cartea tehnică a construcției și în baza de date a asociației. Practic: dacă cineva a mansardat sau a extins, asociația trebuie să afle oficial, iar cartea tehnică trebuie să reflecte realitatea — inclusiv ce s-a întâmplat cu trapa. Detalii despre ce conține și cum se reconstituie dosarul le-am strâns în ghidul despre cartea construcției blocului în 2026.

Costuri 2026-2027: de la revizia anuală la trapa nouă

Prețurile de mai jos sunt orientative, culese din oferte publice ale furnizorilor și firmelor de mentenanță din România la momentul redactării. Variază mult cu orașul, cu dimensiunea trapei, cu accesul pe acoperiș și cu numărul de actuatoare. Cereți minimum trei oferte și comparați pe aceleași specificații, nu pe total.

Ce înseamnă asta pentru o scară de 40 de apartamente? O revizie anuală corectă vine la 20–80 lei pe apartament pe an. Un actuator nou plus buton și reglaje: undeva la 50–70 lei pe apartament, o singură dată. O trapă complet nouă, cu centrală și montaj — scenariul cel mai scump — se încadrează, orientativ, în 350–500 lei pe apartament. Comparați cu ce costă o intervenție de urgență neplanificată; am făcut exercițiul în articolul despre tarifele reale de urgență la bloc în iarna 2026-2027, iar logica e aceeași: prevenția planificată e, de regulă, de câteva ori mai ieftină decât reacția la avarie.

Un sfat de negociere: nu cumpărați „o trapă". Cumpărați un sistem funcțional, cu recepție. Cereți în ofertă, explicit, declarația de performanță a produsului, clasa de certificare, numărul de acționări de garanție ale actuatorului, autonomia acumulatorilor din centrală și prețul reviziei anuale pe următorii trei ani. Multe asociații descoperă după un an că mentenanța costă aproape cât echipamentul, pentru că nu a fost discutată la semnare.

Cine decide și cum se votează legal

O lucrare de desfumare nu e o reparație de urgență la o țeavă. Este o cheltuială pe partea comună, care trebuie decisă corect ca să fie opozabilă tuturor proprietarilor — inclusiv celor care nu vor să plătească. Traseul practic arată cam așa:

1. Constatare scrisă. Procesul-verbal al verificării în 6 pași, eventual însoțit de filmare și de nota firmei de service.
2. Raport de necesitate către comitetul executiv, cu problema, riscul și minimum două-trei oferte comparate.
3. Decizia comitetului pentru lucrările de întreținere curentă care se încadrează în bugetul aprobat; pentru investiții și pentru constituirea sau majorarea fondului de reparații, mergeți în adunare generală.
4. Convocarea adunării generale cu respectarea strictă a formei legale.
5. Hotărârea consemnată și semnată, apoi contractarea lucrării și recepția la terminarea lucrărilor, cu documentele tehnice predate asociației.

Practic, cel mai bine funcționează transparența brutală. Afișați la avizier, alături de convocatorul adunării generale, cele trei oferte, fotografia trapei blocate și calculul pe apartament. Când oamenii văd 60 de lei pe apartament și o poză cu un capac ruginit prins în balama, discuția durează cinci minute. Când li se spune doar „trebuie 25.000 de lei pentru desfumare", durează trei ședințe și se termină cu amânare. Iar amânarea, aici, e scumpă: fondul de reparații se consumă de obicei pe alte urgențe, iar lucrarea intră într-un cerc de tergiversare din care o scoate, de regulă, abia un control sau un incident.

Amenzi ISU și răspunderea președintelui sau administratorului

Sancțiunile în domeniul apărării împotriva incendiilor se stabilesc de personalul inspecției de prevenire din cadrul ISU, pe baza legislației specifice — în principal Hotărârea Guvernului nr. 537/2007 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor. Intervalele din tabelul următor sunt cele publicate în textul actului pe portalul legislativ și le prezentăm orientativ: forma în vigoare la data controlului trebuie verificată în textul oficial, iar încadrarea concretă a faptei o face inspectorul, nu administratorul.

Două precizări care contează. Prima: contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii pe loc sau în termen de 48 de ore de la încheierea procesului-verbal — ceea ce nu înseamnă că problema tehnică dispare, pentru că inspectorul lasă și măsuri cu termen. A doua: amenda se aplică persoanei responsabile, iar la bloc aceasta este, după caz, asociația ca persoană juridică, președintele sau administratorul. Răspunderea nu se împarte „la toți vecinii" în mod automat; se stabilește în funcție de atribuțiile reale și de documentele care arată cine a știut ce și când.

De aici decurge singurul lucru care protejează cu adevărat un administrator: hârtia. Dacă ați semnalat în scris comitetului, ați adus oferte și adunarea generală a respins lucrarea, poziția dumneavoastră e cu totul alta decât dacă nimeni nu a scris nimic timp de opt ani. Aceeași logică se aplică la toate dotările PSI — am descris-o și în ghidul despre numărul legal de stingătoare pe casa scării și amenzile aferente.

Checklist de documente pentru controlul ISU

Controalele la asociațiile de proprietari urmează, de regulă, același fir: inspectorul merge pe scară, se uită la dotări, apoi cere dosarul. Pregătiți-l din timp și țineți-l într-un singur loc, fizic și digital. Ce ar trebui să conțină, pe partea de desfumare:

• Scenariul de securitate la incendiu al clădirii, dacă există, împreună cu documentația tehnică de la proiectant privind desfumarea casei scării.
• Cartea tehnică a construcției, cu modificările aduse clădirii — inclusiv mansardări, schimbări de tâmplărie, intervenții pe acoperiș sau terasă.
• Contractul de mentenanță cu o firmă autorizată IGSU pentru sistemul de desfumare, cu valabilitate la zi.
• Procesele-verbale de verificare periodică — minimum o verificare anuală completă, conform practicii recomandate și standardului de mentenanță al sistemelor de evacuare a fumului; plus verificări după fiecare incident, renovare sau modificare structurală.
• Declarațiile de performanță și certificatele echipamentelor montate (EN 12101-2 pentru trape și actuatoare, EN 12101-10 pentru centrale).
• Registrul de evidență a dotărilor PSI, cu data punerii în funcțiune, intervențiile și piesele înlocuite.
• Hotărârile adunării generale și deciziile comitetului executiv privind lucrările aprobate sau respinse, cu procesele-verbale ale ședințelor.
• Instrucțiunile de utilizare afișate la parter, lângă comanda manuală — cine o acționează și cum.

Dacă descoperiți că vă lipsesc jumătate dintre ele, nu intrați în panică: faceți o listă, puneți termene și rezolvați-le în ordinea riscului. Prima prioritate este funcționalitatea trapei, a doua este contractul de mentenanță, a treia este reconstituirea documentelor. Un sistem de administrare digital ajută enorm la pasul trei, pentru că fiecare echipament are istoricul lui, cu scadențe care sar în ochi înainte să le vadă inspectorul.

Ce facem, concret, în următoarele două săptămâni

Dacă citiți asta în prag de iarnă și nu știți în ce stare e trapa de pe scara dumneavoastră, planul minim arată așa. Săptămâna aceasta: verificarea în 6 pași, cu filmare și o notă scrisă de o pagină. Săptămâna viitoare: trei cereri de ofertă către firme autorizate — una pentru revizie, una pentru reparație, una pentru înlocuire, ca să aveți ordinul de mărime. Apoi raportul de necesitate către comitet și, dacă suma depășește bugetul aprobat, convocarea adunării generale cu respectarea termenului de 10 zile și a formelor din art. 47.

Nu este o lucrare spectaculoasă. Nimeni nu vă va mulțumi la ședință pentru un actuator nou, așa cum vă mulțumesc pentru interfon sau pentru zugrăveală. Dar desfumarea e una dintre puținele dotări din bloc care se judecă în minute, nu în luni: fie fumul iese pe sus, fie urcă peste vecini. Cât costă liniștea asta? La o scară obișnuită, mai puțin decât o lună de întreținere pe apartament. Merită întrebarea pusă la următoarea ședință — și merită răspunsul consemnat în procesul-verbal.