Amendă 5.000–10.000 lei dacă nu repari în apartament
Legea 196/2018 sancționează proprietarul care amână reparațiile din locuința sa, dacă vecinii au de suferit. Ce poate și ce nu poate face asociația.
O pată rotundă pe tavanul din dormitor, care crește cu doi centimetri pe lună. Vecinul de deasupra spune că „nu e de la mine”, apoi că „o rezolv la primăvară”, apoi nu mai răspunde la ușă. Scenariul se repetă în mii de blocuri românești în fiecare noiembrie, iar majoritatea proprietarilor păgubiți cred că singura soluție e procesul. Nu e. Legea 196/2018 are o contravenție pe care foarte puțini administratori o cunosc și aproape nimeni nu o invocă: proprietarul care nu face lucrările de întreținere sau reparațiile din propriul apartament, atunci când asta îi poate prejudicia pe ceilalți, riscă o amendă de la 5.000 la 10.000 lei. Nu asociația o aplică — dar asociația e cea care construiește dosarul. Hai să vedem exact cum.
📌 Pe scurt
- ✓Fapta de la art. 102 alin. (1) lit. h) din Legea 196/2018 — neexecutarea lucrărilor de întreținere, reparații sau înlocuire a elementelor de construcții din proprietatea individuală, când poate prejudicia alți proprietari — se sancționează cu 5.000–10.000 lei, conform art. 102 alin. (2) lit. d).
- ✓Avertismentul la prima abatere nu este posibil pentru această faptă: art. 102 alin. (5) îl permite doar pentru literele a), b), j) și s).
- ✓Constatarea și sancționarea se fac de Inspectoratul de Stat în Construcții, nu de primărie — art. 102 alin. (4) lit. a).
- ✓Refuzul accesului în apartament pentru lucrări la coloane e o faptă diferită, sancționată cu 500–3.000 lei, constatată de primar sau Poliția Locală.
Sancțiunea de care nu vorbește nimeni la ședințe
Când se discută despre amenzi în bloc, toată lumea se gândește la administrator, la președinte sau la asociație. Capitolul de contravenții din Legea 196/2018 are însă și litere îndreptate direct către proprietarul individual, iar una dintre ele e cea mai scumpă din întreaga lege, la egalitate cu schimbarea destinației unei locuințe fără autorizații sau cu modificarea părților comune prin lucrări neconforme.
Fapta de la litera h) are două condiții care trebuie îndeplinite simultan. Prima: elementul care trebuie reparat, întreținut sau înlocuit se află în proprietatea individuală — adică în apartamentul dvs., nu pe coloană și nu în subsol. A doua: neexecutarea lucrării poate prejudicia alți proprietari. Observați formularea: legea nu cere ca prejudiciul să fie deja consumat. Potențialul de pagubă e suficient, iar asta schimbă complet calculul. Un robinet de colțar care picură pe o țeavă încastrată, un racord flexibil îmbătrânit și crăpat, o hidroizolație cedată sub cabina de duș — toate pot fi constatate înainte să cadă tavanul vecinului.
Un detaliu care ar trebui să dea de gândit: potrivit art. 102 alin. (5) din Legea 196/2018, organul constatator poate da avertisment la prima încălcare numai pentru faptele de la literele a), b), j) sau s). Litera h) nu e pe listă. Teoretic, deci, nu există „prima dată se trece cu vederea”. Iar art. 102 alin. (3) precizează că sancțiunea se aplică persoanei fizice sau juridice vinovate — nu se diluează pe toată scara și nu se transferă în lista de plată a blocului.
Temeiul exact. Art. 102 alin. (2) lit. d) din Legea 196/2018 stabilește că faptele de la alin. (1) literele g), h), i), m), p) și q) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Litera h) vizează neexecutarea de către proprietar a lucrărilor de întreținere, reparații sau de înlocuire a elementelor de construcții din proprietatea individuală, dacă aceasta poate prejudicia alți proprietari.
Primul test: e proprietate individuală sau parte comună?

Aici se blochează nouă din zece conflicte, și nu din rea-voință. Nimeni nu știe pe ce parte a robinetului se termină blocul și începe apartamentul. Dacă greșiți acest prim pas, întreaga reclamație se duce de râpă: sesizați o faptă a proprietarului pentru un element care, de fapt, era obligația asociației, sau invers — cereți fond de reparații pentru ceva ce trebuia plătit din buzunarul unui singur om.
Regula practică pe care o folosesc instalatorii cu experiență: coloana verticală și derivația până la primul organ de închidere sunt ale blocului; tot ce urmează după acel robinet e al dvs. Nu e o definiție legală de piesă cu piesă — legea nu enumeră fiecare fiting — așa că verificați întotdeauna regulamentul condominiului și proiectul instalației, pentru că la unele blocuri vechi delimitarea a fost stabilită diferit prin hotărâre a adunării generale.
Tabelul de mai jos sintetizează cazurile care apar cel mai des în practică și cine răspunde de fiecare:
| Element | De regulă aparține | Cine plătește reparația |
|---|---|---|
| Coloana verticală de apă rece/caldă | Parte comună | Asociația, din Fondul de reparații |
| Teu de legătură / derivație până la robinetul de reținere | Parte comună (în majoritatea regulamentelor) | Asociația |
| Robinet de reținere / colțar, apometru, racord flexibil | Proprietate individuală | Proprietarul |
| Calorifer, robineți de radiator, aerisitor | Proprietate individuală | Proprietarul |
| Hidroizolație și silicon la cadă/duș, gresie, faianță | Proprietate individuală | Proprietarul |
| Tâmplărie exterioară a apartamentului (geam spart) | Proprietate individuală | Proprietarul |
| Terasă, acoperiș, fațadă, conducte de distribuție din subsol | Parte comună | Asociația |
| Geam spart pe casa scării, lângă coloană | Parte comună | Asociația, urgent |
Dacă sursa scurgerii e, totuși, pe coloană, discuția se mută complet: acolo nu există amendă pentru proprietar, ci obligația asociației de a interveni. Am detaliat mecanismul în ghidul despre infiltrațiile de la țeava de coloană și cine suportă costul, iar pentru conflictele clasice între două apartamente suprapuse merită citit și materialul despre infiltrațiile în apartamentul inferior.
Cazurile tipice de sezon rece care ajung la sesizare
Iarna transformă defecțiunile mici în avarii scumpe, pentru că apa îngheață, se dilată și sparge exact acolo unde nu te aștepți. Din experiența administratorilor, cinci situații acoperă majoritatea dosarelor deschise între noiembrie și martie.
Scurgerea lentă de la baie. Nu curge, „transpiră”. Apa trece prin planșeu, se vede la vecinul de dedesubt ca o pată gălbuie, iar proprietarul de sus nu simte nimic pentru că nu are pagubă vizibilă. Tocmai aici lipsa de reacție devine faptă contravențională: elementul defect e al lui, prejudiciul e al altuia.
Apartamentul nelocuit și neîncălzit. Proprietarul e plecat în Spania, a închis complet caloriferele ca să nu plătească, iar la -12°C apa din radiator sau din racordurile de baie îngheață. Când se dezgheață, inundă două etaje. Asociația are nevoie de contactul de urgență și de un protocol clar — pașii concreți sunt descriși în articolul despre proprietarul plecat iarna și avaria din apartamentul gol.
Caloriferul demontat sau mutat fără acord. Omul a dat jos radiatorul pentru renovare și a lăsat coloana obturată cu capace improvizate. Dezechilibrează instalația pe toată verticala, iar vecinii de la ultimul etaj stau în frig. Dacă lucrarea presupune intervenții pe instalația comună, aveți nevoie și de acordul vecinilor pentru lucrări de renovare.
Geamul spart care îngheață coloana. Un apartament abandonat, cu fereastra spartă la baie, exact pe traseul coloanei de apă. Două nopți de ger și se sparge țeava.
Condensul și mucegaiul care trec la vecin. Aici e cel mai delicat, pentru că poate fi vorba de un viciu al clădirii (punte termică), nu de neglijența cuiva. Fără o evaluare tehnică serioasă, nu porniți nicio sesizare pe litera h) — riscați să pierdeți și credibilitatea, și timpul.
Cei șapte pași de documentare, în ordinea corectă

Un dosar bun nu se face în ziua în care vrei să trimiți sesizarea. Se face din prima zi în care cineva a reclamat pata pe tavan. Ordinea pașilor contează, pentru că fiecare document îl susține pe următorul.
| Pas | Ce faceți concret | Document rezultat | Termen practic |
|---|---|---|---|
| 1 | Constatare pe teren, cu administratorul și un instalator | Notă de constatare, raport instalator | 24–48 de ore de la reclamație |
| 2 | Fotografii și filmări cu dată, din ambele apartamente | Arhivă foto, eventual citiri de apometru | În aceeași zi |
| 3 | Ședință a comitetului executiv, cu discutarea cazului | Proces-verbal și decizie a comitetului | 3–7 zile |
| 4 | Notificare scrisă proprietarului, cu termen de remediere | Notificare, dovadă de comunicare | Imediat după decizie |
| 5 | Somație finală, dacă termenul a expirat fără reacție | Somație, recomandată cu confirmare | La expirarea termenului |
| 6 | Sesizare la organul competent pentru constatarea contravenției | Sesizare + dosar complet anexat | După somație |
| 7 | Acțiune civilă a păgubitului pentru despăgubiri | Cerere de chemare în judecată, expertiză | În paralel cu pasul 6 |
Observați că amenda și despăgubirea sunt două drumuri paralele, nu unul. Amenda intră la bugetul statului sau al localității, nu la vecinul inundat. Omul cu tavanul distrus își recuperează banii doar pe calea răspunderii civile, în fața instanței sau prin asigurare — amenda îi folosește ca probă de vinovăție, nu ca sursă de bani.
Mai un sfat de sistem: țineți un registru de sesizări, cu dată, apartament, descriere și ce s-a făcut. În CondoFlow puteți atașa fotografiile și notificările direct la apartamentul respectiv, astfel încât, la pasul 6, dosarul se exportă în câteva minute, nu se reconstituie din memorie și din WhatsApp.
Unde se depune sesizarea: ISC sau primărie?
Aici greșesc aproape toți. Reflexul e să mergem la compartimentul de asociații din primărie, pentru că așa se face cu orice reclamație din bloc. Pentru litera h), reflexul e greșit.
Art. 102 alin. (4) lit. a) din Legea 196/2018 stabilește limpede că faptele de la literele f), g) și h) se constată și se sancționează de Inspectoratul de Stat în Construcții. Primarii, împuterniciții acestora sau Poliția Locală se ocupă, conform lit. b), de faptele de la literele a)–e), i)–m) și o)–s). Tot textul precizează că constatarea se face „la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu” — deci nu e nevoie să fie asociația cea care sesizează. Vecinul păgubit poate merge singur, cu dosarul lui.
Atenție la adresant. O sesizare pe art. 102 alin. (1) lit. h) depusă la primărie nu produce amendă, pentru că primarul nu e organ constatator pentru această faptă (art. 102 alin. (4) lit. a) o dă în competența ISC). Instituția o poate redirecționa, dar pierdeți săptămâni. Scrieți în sesizare temeiul legal exact și solicitați constatarea contravenției, nu „luarea de măsuri”.
În schimb, dacă problema dvs. e că asociația însăși nu intervine la o parte comună, atunci da — drumul e la primărie, cu o plângere împotriva asociației, a președintelui sau a administratorului. Diferența dintre cele două trasee e tot ce desparte un dosar rezolvat de unul care se plimbă un an între registraturi. Mecanismele de control pe care le poate declanșa municipalitatea sunt descrise pe larg în articolul despre controlul primăriei la asociația de proprietari.
Ce nu poate face asociația, oricât de nervoși sunt vecinii

Să fim foarte clari, pentru că aici se nasc abuzurile care se întorc împotriva asociației.
Nu poate aplica ea amenda. Nici comitetul executiv, nici adunarea generală, nici administratorul nu au calitate de organ constatator. Art. 102 alin. (4) rezervă acest rol ISC-ului, primarului, Poliției Locale sau autorităților de reglementare. O „amendă” de 200 sau 500 de lei trecută pe lista de plată, votată într-o ședință, e pur și simplu nelegală — subiectul e tratat în detaliu în materialul despre dreptul asociației de a da amenzi locatarilor.
Nu poate intra cu forța în apartament. Nici cu lăcătușul, nici „cu martori”, nici pe motiv că e urgență și omul nu răspunde la telefon. Accesul se obține după notificare scrisă și motivată, iar dacă proprietarul refuză, soluția e sesizarea organului competent — nu ușa spartă. Riscul penal și civil al unei intrări forțate cade pe președinte, personal.
Nu poate tăia utilitățile. Debranșarea de la apă sau închiderea coloanei ca mijloc de presiune asupra unui proprietar nu are nicio bază în Legea 196/2018 și vă expune la acțiuni în instanță din partea tuturor celor afectați, nu doar a „vinovatului”.
Nu poate aplica penalizări pentru reparații nefăcute. Penalizările prevăzute la art. 77 din Legea 196/2018, de maximum 0,2% pe zi de întârziere, se calculează strict la sumele restante din cotele de contribuție la cheltuielile asociației. Nu există penalizare pentru „nu ți-ai schimbat robinetul”.
Și încă o precizare pe care o repetăm des: dacă vreți să modificați regulamentul condominiului ca să clarificați delimitările și procedura de constatare, hotărârea trebuie luată în adunare generală convocată conform art. 47 — cu 10 zile înainte, prin afișare la avizier și tabel nominal semnat sau scrisoare recomandată. Conform art. 48, hotărârile cer prezența personală a proprietarilor sau împuternicire scrisă și semnată. O ședință exclusiv online nu produce hotărâri opozabile, iar votul electronic rămâne strict consultativ.
Amenda „fratele mai mic”: 500–3.000 lei pentru refuzul accesului
Multe dosare pornesc invers: nu proprietarul refuză reparația, ci refuză să lase pe cineva să intre, iar asociația nu poate nici diagnostica, nici repara. Legea tratează separat această situație.
Fapta de la art. 102 alin. (1) lit. d) — încălcarea de către proprietari a prevederilor art. 31 alin. (1), adică obligația de a permite accesul pentru lucrările necesare la părțile comune — se sancționează, conform art. 102 alin. (2) lit. a), cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei. Constatarea aparține primarului, împuterniciților acestuia sau Poliției Locale, potrivit art. 102 alin. (4) lit. b). Diferența de bandă e semnificativă: refuzul accesului costă de până la zece ori mai puțin decât reparația amânată în proprietatea individuală. Nu e o invitație la refuz, ci o indicație despre cât de serios tratează legiuitorul paguba produsă altora.
În practică, cele două fapte apar împreună. Vecinul nu repară și nu deschide. Asociația trebuie atunci să construiască două trasee simultan, cu adresanți diferiți: ISC pentru litera h), primăria sau Poliția Locală pentru litera d). Procedura corectă de preaviz, formula de notificare și ce se întâmplă când nimeni nu răspunde sunt explicate pas cu pas în ghidul despre accesul în apartament pentru reparații la coloane.
Sfat practic. Nu amestecați cele două fapte în aceeași hârtie. Faceți două sesizări separate, fiecare cu temeiul său și cu propriile anexe. O sesizare „de toate” e cea mai ușoară de clasat, pentru că niciun funcționar nu e competent pe tot ce scrie în ea.
Ce scrie într-o notificare care ține în fața unui inspector
O notificare bună nu e un reproș. E o piesă de probă. Trebuie să arate că proprietarul a fost informat, a înțeles exact ce i se cere și a avut timp rezonabil să reacționeze.
Elementele care nu pot lipsi:
- Identificarea exactă a apartamentului, a proprietarului și a elementului defect (nu „probleme la baie”, ci „racord flexibil la bateria lavoarului, cu pierdere continuă”).
- Data și modul constatării, cu referire la nota de constatare și la raportul instalatorului.
- Prejudiciul produs sau posibil, nominalizând apartamentele afectate.
- Termenul de remediere. Legea nu fixează un termen standard pentru o defecțiune din proprietatea individuală, așa că stabiliți unul rezonabil și motivați-l: 3–5 zile pentru o pierdere activă, 10–15 zile pentru o lucrare care cere materiale sau firmă.
- Consecințele, enunțate corect: sesizarea ISC pentru constatarea contravenției prevăzute de art. 102 alin. (1) lit. h) și posibilitatea unei acțiuni civile a păgubitului. Nu amenințați cu lucruri pe care nu le puteți face.
- Dovada comunicării: semnătură de primire, tabel nominal sau scrisoare recomandată cu confirmare. Fără aceasta, notificarea nu există juridic.
Procesul-verbal de constatare se întocmește pe teren, semnat de administrator, de un membru al comitetului și de proprietarul păgubit, cu mențiunea expresă dacă proprietarul reclamat a fost prezent, a refuzat accesul sau a refuzat să semneze. Atașați-i fotografii cu dată și, dacă e cazul, citirile de apometru care arată un consum anormal. Pentru pasul de comitet, folosiți un proces-verbal de ședință al comitetului executiv, iar vecinul păgubit își poate depune cererea printr-o sesizare scrisă către asociație, care pornește oficial termenele.
Modele utile pentru acest subiect
- Sesizare / reclamație către asociația de proprietari — punctul de plecare al dosarului, cu dată certă.
- Plângere la primărie împotriva asociației sau a administratorului — când blocajul vine din partea asociației, nu a vecinului.
- Proces-verbal al ședinței comitetului executiv — documentul care arată că organul competent a analizat cazul.
Cum vă protejează (și cum nu) asigurarea
Întrebarea firească a oricărui proprietar: dacă am asigurare, scap? Parțial, și depinde mult care asigurare.
PAD, polița obligatorie, acoperă strict cutremur, inundații din fenomene naturale și alunecări de teren. Costă 130 lei pe an pentru locuințele de tip A și 50 lei pe an pentru tip B, cu sume asigurate de 100.000, respectiv 50.000 lei. Pentru un racord crăpat în baia vecinului nu vă ajută absolut deloc. Detaliile despre cum se încheie prin asociație, pentru toate apartamentele, sunt în ghidul despre asigurarea PAID la bloc.
Polița facultativă (complementară) e cea care acoperă avariile accidentale la instalații, inundațiile de la vecini și pagubele la finisaje. Prețurile variază semnificativ în funcție de suma asigurată — comparatoarele de piață indică medii de la aproximativ 200 lei pe an pentru locuințe sub 50.000 de euro, până la circa 350 lei pe an în intervalul 50.000–100.000 de euro, iar pachetele complete PAD plus facultativă sunt cotate de la 280 la peste 600 lei anual. Cifre orientative, care depind de asigurător și de opțiuni.
Clauza de răspundere civilă față de terți e piesa pe care o ignoră cei mai mulți și care contează cel mai mult în cazul nostru: ea plătește paguba produsă vecinului, nu paguba din propria locuință. Fără ea, chiar cu o poliță facultativă bună, reparația tavanului de dedesubt rămâne din buzunarul dvs.
Un avertisment util: asigurătorii resping frecvent dauna când se dovedește că defecțiunea era cunoscută și nereparată. Adică exact situația descrisă de litera h). Paradoxul e crud — hârtiile pe care le strânge asociația ca să demonstreze neglijența pot fi folosite și de asigurător ca să refuze plata. Motiv în plus să reparați imediat, nu „la primăvară”. Numărul polițelor PAD active a trecut, în februarie 2026, de 2,39 milioane, în creștere cu aproape 3% față de anul anterior, dar asta înseamnă în continuare o minoritate din fondul locativ al României.
Cât costă, de fapt, amânarea
Să punem cifrele față în față, pentru că aritmetica e cel mai bun argument într-o discuție pe scară. Valorile de mai jos sunt estimări de piață, orientative, culese din oferte și ghiduri de prețuri publicate în 2026 — variază mult între București și orașele mici, iar intervențiile de weekend sau de noapte se tarifează cu 30–50% mai mult.
| Lucrare / situație | Cost orientativ 2026 | Observații |
|---|---|---|
| Înlocuire robinet colțar / racord flexibil | 75–150 lei manoperă + materiale | Taxă de deplasare ~50 lei în București |
| Montaj vas WC / chiuvetă | 100–310 lei manoperă | În funcție de tip și acces |
| Refacere instalație sanitară la o baie | 1.900–2.600 lei manoperă | Fără obiecte sanitare și materiale |
| Gletuire și zugrăveală după infiltrație | 11–25 lei/mp zugrăveală, 20–50 lei/mp glet | Un apartament de 2 camere: ~3.500–4.600 lei |
| Curățenie profesională după lucrări | ~1.210 lei (2 camere) | Medie de piață 2026 |
| Amenda pentru litera h) | 5.000–10.000 lei | Art. 102 alin. (2) lit. d), Legea 196/2018 |
| Despăgubiri civile către vecin | Valoarea pagubei + cheltuieli de judecată | Separat de amendă |
Vedeți raportul? Un racord flexibil schimbat la timp costă cât o pizza de familie. Același racord lăsat să cedeze în ianuarie poate însemna amendă de mii de lei, zugrăveală la două apartamente, mobilă stricată și un proces de un an. Nu există nicio variantă în care amânarea să fie mai ieftină.
Trei lucruri de făcut în săptămâna asta
Dacă sunteți administrator sau președinte, luați cele cinci minute necesare: afișați la avizier un anunț scurt care explică faptele de la literele d) și h) din art. 102, cu cuantumurile reale. Efectul de prevenție e surprinzător de mare, pentru că majoritatea oamenilor nu amână din rea-voință, ci pentru că nu cred că amânarea are consecințe. Apoi verificați dacă aveți contacte de urgență pentru toate apartamentele, în special pentru cele nelocuite — fără un număr de telefon, orice avarie de iarnă devine un dosar de zile mari.
Iar dacă sunteți proprietarul cu pata pe tavan: nu vă certați pe scară. Depuneți o sesizare scrisă, cereți constatare în ambele apartamente, faceți fotografii cu dată și păstrați fiecare hârtie. Lista completă a îndatoririlor pe care le aveți, dar și pe care le au vecinii dvs., e sistematizată în ghidul despre obligațiile proprietarului în bloc conform Legii 196/2018. Legea vă dă instrumente mai puternice decât credeți — problema e că aproape nimeni nu le folosește în ordinea corectă. Pentru verificări punctuale, cum ar fi delimitarea exactă a instalațiilor la blocul dvs., rămâne valabil sfatul de bun-sens: citiți textul legii în vigoare și, când suma în joc e mare, consultați un avocat sau un expert tehnic înainte să trimiteți prima hârtie.
Articol plătit · 799 RON
Ai un serviciu pentru asociații? Publică pe blogul CondoFlow
Ofertă pentru firme din jurul asociațiilor (nu pentru produse concurente). Maxim 2 linkuri, marcat clar „Articol plătit”. Plata nu garantează publicarea — vezi termenii.
Pune in practica ce ai citit
CondoFlow automatizeaza facturarea, platile si contoarele pentru asociatia ta — vezi toate functionalitatile si preturile. Incearca gratuit 6 luni — fara card bancar.
Primesti ghiduri noi direct pe email
Legislatie, bune practici si noutati pentru administratori. Un email pe saptamana, fara spam.
Te poti dezabona oricand, cu un click.
Inginer software cu peste 12 ani de experienta in ecosistemul Laravel, consultant senior si Laravel Certified Developer. Fondatorul CondoFlow - platforma moderna de administrare a asociatiilor de proprietari din Romania. Specializat in SaaS, fintech si digitalizare.
LinkedIn