Sari la continut
Financiar

Banii blocului în titluri de stat Tezaur: are dreptul asociația?

Sesiunea Tezaur noiembrie-decembrie 2026 dă 6,5-7,5% neimpozabil, dar programul e pentru persoane fizice. Ce poate face legal o asociație cu fondul de reparații.

P
Pomirleanu Florentin Cristinel
| | 21 min citire
Președinte de asociație de proprietari analizând extrasul de cont al fondului de reparații și oferta de titluri de stat Tezaur

Pe 9 noiembrie 2026 Ministerul Finanțelor a deschis o nouă sesiune a programului Tezaur, cu dobânzi de 6,5%, 7% și 7,5% pe maturități de 1, 3 și 5 ani, neimpozabile pentru persoanele fizice. În aceeași săptămână, un președinte de asociație din Ploiești îmi trimitea o poză cu extrasul de cont: 112.000 de lei în fondul de reparații, strânși în trei ani pentru hidroizolația terasei, cu o dobândă anuală care nu acoperă nici comisioanele bancare.

Întrebarea lui a fost firească: „Dacă statul dă 7,5% garantat și neimpozabil, de ce să ținem banii oamenilor în cont curent?” Aritmetica are dreptate. Instrumentul, însă, e greșit — și nu dintr-un motiv birocratic mărunt, ci din felul în care Legea 196/2018 construiește circuitul banilor într-un condominiu.

Hai să luăm întrebarea pe bucăți: ce spune legea despre unde pot sta banii blocului, de ce Tezaur și Fidelis sunt închise pentru o asociație, cât pierdeți de fapt dacă nu plasați nimic, ce decizie trebuie să ia adunarea generală și ce se întâmplă cu președintele dacă în ianuarie blocul nu are bani de căldură.

  • ✓ Toate fondurile asociației — reparații, rulment, penalități, fonduri speciale — se depun în contul bancar unic al asociației, cu evidență separată pe fiecare fond (art. 9-11 din statutul-cadru, conform Legii 196/2018).
  • ✓ Programele Tezaur și Fidelis sunt destinate persoanelor fizice de peste 18 ani; o asociație, persoană juridică fără scop patrimonial, nu poate subscrie pe CIF-ul ei.
  • ✓ Cumpărarea de titluri „pe numele președintelui”, cu banii blocului, scoate fondul din patrimoniul asociației și e cel mai prost sfat financiar pe care îl puteți primi.
  • ✓ Varianta realistă rămâne depozitul la termen sau contul de economii pe numele asociației, cu scadențe scurte, aprobat prin hotărâre a adunării generale și trecut în bugetul anual.

De ce întrebarea apare exact în noiembrie-decembrie

Nu e o coincidență. Sfârșitul de an e momentul în care fondul de reparații are, statistic, cel mai mare sold: încasările au curs tot anul, lucrările mari s-au făcut vara, iar devizele pentru primăvară nu s-au semnat încă. În paralel, sesiunile Tezaur se succed lunar și presa financiară împinge titluri cu „dobânzi neimpozabile de până la 7,5%”. Cine ține contabilitatea unui bloc de 60 de apartamente vede ambele cifre pe același ecran.

Să punem diferența în lei, nu în procente. La 112.000 de lei, un cont curent care bonifică 0,3% aduce în 12 luni aproximativ 336 de lei. Un depozit la 5,5% ar aduce în jur de 6.160 de lei brut. Titlurile de stat la 7,5%, dacă ar fi accesibile, ar da 8.400 de lei. Diferența dintre prima și ultima variantă e, pentru blocul din exemplu, cam cât costă zugrăvirea a două scări sau un an întreg de salubritate.

Aici se naște frustrarea. Președintele simte că proprietarii pierd bani reali din pasivitate — și are dreptate în jumătate din raționament. Partea pe care o ratează e că fondul de reparații nu e un portofoliu de investiții, ci o rezervă de intervenție. Dacă vă interesează cât ar trebui să aveți strâns pentru lucrările planificate, puteți verifica nivelul recomandat cu calculatorul pentru fondul de reparații și apoi să discutați plasamentul doar pentru surplusul care rămâne peste necesarul imediat.

Am văzut și reversul: asociații care au strâns 200.000 de lei „pentru când o fi nevoie”, fără niciun plan de lucrări votat. Acolo, întrebarea corectă nu e „în ce investim?”, ci „de ce nu facem lucrarea?”. Dacă aveți nevoie de bani pentru o intervenție urgentă și fondul nu acoperă, soluția legală trece prin contribuția extraordinară votată în adunarea generală, nu prin randamente.

Ce spune legea despre banii asociației: un singur cont, evidență separată

cont unic asociatie proprietari - Banii blocului în titluri de stat Tezaur: are dreptul asociația de proprietari?
Scara de lichiditate recomandată: tampon în cont curent, cont de economii și depozite cu scadențe decalate

Punctul de plecare e Legea 196/2018 și statutul-cadru al asociației de proprietari, care enumeră limpede fondurile: fondul de reparații, fondul de rulment, fondul de penalități și eventualele fonduri cu caracter special (art. 8 din statut).

Temeiul legal pe care se sparg majoritatea „ideilor de plasament”: sumele încasate pentru constituirea fondului de reparații se depun în contul bancar unic al asociației (art. 9 alin. 2 din statut, conform art. 71 din Legea 196/2018). Fondul de rulment se depune în contul bancar unic (art. 10 alin. 2 din statut, conform art. 72 din lege). Iar toate fondurile speciale aprobate în adunarea generală „se depun în contul bancar unic al asociației de proprietari, au evidență separată și pentru fiecare fond se emite chitanță separată” (art. 11 alin. 3 din statut).

Observați logica: legea nu descrie un patrimoniu care circulă liber, ci un circuit închis, trasabil, cu un singur punct de intrare și de ieșire. În plus, administratorul este obligat să folosească pentru plățile curente și pentru încasări contul curent al asociației, la care toți proprietarii au acces pentru informare conform art. 67 din Legea 196/2018 (art. 8 alin. 3 din statut), iar prin grija președintelui proprietarii au acces la extrasele de cont emise automat (art. 8 alin. 4). Dacă un proprietar cere extrase suplimentare, suportă costul emiterii (art. 8 alin. 5).

Mai mult, veniturile asociației și cheltuielile aferente se prezintă semestrial, într-un raport afișat la avizier, și se evidențiază în registrul unic de venituri și cheltuieli (art. 8 alin. 2 din statut). Deci orice dobândă sau venit din plasament ajunge oricum sub ochii proprietarilor, de două ori pe an, în scris.

Ce înseamnă asta practic? Un depozit la termen deschis la aceeași bancă, pe numele și CIF-ul asociației, alimentat din contul unic și cu revenirea banilor în același cont la scadență, rămâne în logica textului — e o formă de păstrare a banilor asociației, nu o scoatere din circuit. Un cont de instrumente financiare deschis la un broker, pe altă entitate sau pe o persoană fizică, iese complet din această schemă. Reglementările contabile ale asociației prevăd expres titlurile de plasament — acțiuni, obligațiuni și alte titluri achiziționate pentru realizarea unui excedent pe termen scurt (cap. „Contabilitatea trezoreriei”) — dar pentru orice construcție mai exotică decât un depozit bancar verificați textul integral al legii și cereți punctul de vedere al unui specialist înainte să mișcați un leu.

Tezaur și Fidelis: programe construite pentru persoane fizice

Sesiunea Tezaur deschisă pe 9 noiembrie 2026 și care se închide pe 4 decembrie 2026 (Ordinul ministrului Finanțelor nr. 1528/2026) oferă maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,5%, 7% și 7,5%. Subscrierea se face la unitățile Trezoreriei, prin Ghișeul.ro, prin Spațiul Privat Virtual sau la Poșta Română. Condiția de eligibilitate repetată în fiecare prospect: programul este destinat persoanelor fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii, iar veniturile obținute de persoanele fizice rezidente nu sunt impozabile.

Fidelis, ediția a XI-a din 2026, a rulat între 6 și 13 noiembrie, cu dobânzi de până la 7,75% în lei și 6,60% în euro, prag minim de 5.000 de lei sau 1.000 de euro, titlurile fiind listate la Bursa de Valori București. Și aici, subscrierea prin băncile partenere e deschisă persoanelor fizice.

Iată, pe scurt, ce era pe masă în noiembrie 2026 — cifrele sunt orientative și se schimbă la fiecare emisiune, așa că verificați întotdeauna prospectul în vigoare:

InstrumentDobândă anualăCine poate subscrieObservații
Tezaur 1 an6,50%Persoane fizice, 18 ani+Neimpozabil pentru rezidenți
Tezaur 3 ani7,00%Persoane fizice, 18 ani+Dobândă plătită anual
Tezaur 5 ani7,50%Persoane fizice, 18 ani+Imobilizare lungă pentru un bloc
Fidelis ed. XI, leipână la 7,75%Persoane fizice, prin bănci partenereMinim 5.000 lei, listat la BVB
Fidelis ed. XI, europână la 6,60%Persoane fiziceMinim 1.000 euro

Asociația de proprietari are CIF, cod CAEN, bilanț și contabilitate proprie. Nu bifează condiția de persoană fizică și nu există un „Tezaur pentru persoane juridice”. Teoretic, o persoană juridică poate cumpăra obligațiuni de stat pe piața secundară, prin broker, dar atunci intrați într-o lume cu cont de instrumente financiare, preț de piață care fluctuează zilnic, comisioane de tranzacționare și o evidență contabilă distinctă, pe care asociația o ține totuși în contabilitatea trezoreriei, aceasta asigurând evidența existenței și mișcării titlurilor de plasament (cap. 3.5 Contabilitatea trezoreriei).

Atenție la „soluția” cea mai des propusă în ședințe: cumpărarea titlurilor pe numele președintelui sau al administratorului, „că oricum sunt banii blocului”. Din momentul în care banii ies din contul unic în contul personal al unei persoane fizice, ei intră în patrimoniul acelei persoane. Pot fi poprite de un executor pentru o datorie personală, intră în masa succesorală în caz de deces, se discută la partaj în caz de divorț și depind de buna-voință a titularului la restituire. Cenzorul nu are cum să certifice o asemenea operațiune, iar proprietarii rămân cu o creanță incertă față de un om, nu cu bani în fond.

Comparație pe 100.000 de lei: ce aduce fiecare variantă

Tezaur fond de reparatii - Banii blocului în titluri de stat Tezaur: are dreptul asociația de proprietari?
Sesiunea Tezaur noiembrie-decembrie 2026: dobânzi de 6,5%, 7% și 7,5%, dar exclusiv pentru persoane fizice

Să luăm o sumă rotundă — 100.000 de lei în fondul de reparații — și să vedem cât produce fiecare variantă. Contextul de piață la începutul lui noiembrie 2026: rata de politică monetară a BNR era la 6,50%, cu facilitatea de depozit la 5,50%, ROBOR la 3 luni în jur de 6,08%, iar dobânda medie la depozitele noi în lei raportată de BNR pentru septembrie era de 5,31%. Ofertele pentru persoane juridice non-profit se situau, orientativ, între 4,5% și 6%, în funcție de bancă și de scadență.

VariantăRandament orientativCâștig la 100.000 lei / anAcces la baniVerdict pentru asociație
Cont curent asociație0 - 0,5%0 - 500 leiimediatObligatoriu pentru operațiuni, dar nu e plasament
Cont de economii / overnight2 - 4%2.000 - 4.000 lei1 zi lucrătoareCel mai bun compromis pentru rezerva de urgență
Depozit 3 luni4,2 - 5,2%4.200 - 5.200 leila scadență sau cu pierderea dobânziiPotrivit pentru surplusul clar identificat
Depozit 6 luni4,5 - 5,6%4.500 - 5.600 leila scadențăDoar dacă lucrarea e programată după scadență
Depozit 12 luni5 - 6%5.000 - 6.000 leila scadențăRiscant dacă nu aveți tampon separat pentru iarnă
Tezaur 1-5 ani6,5 - 7,5%6.500 - 7.500 leirăscumpărare anticipată limitatăIndisponibil: program pentru persoane fizice

Citită rândul pe rând, tabelul spune ceva care deranjează entuziaștii: diferența dintre un cont de economii decent și titlurile de stat e de aproximativ 3.000 de lei pe an la 100.000 de lei plasați. Nu e neglijabil, dar nici nu justifică o construcție juridică discutabilă care pune în joc tot fondul. Dacă vreți detalii pe oferte concrete, am comparat separat dobânzile pe care le obține asociația pe fondul de reparații în 2026 și cum se negociază efectiv un depozit pe numele asociației.

Un detaliu pe care îl ratează mulți: comisioanele. Dacă plătiți 30-50 de lei lunar pentru pachetul de cont, adică 360-600 de lei pe an, iar dobânda de pe cont curent e 300 de lei, sunteți net pe minus. Merită o discuție cu banca despre structura de comisioane a contului asociației înainte de orice vânătoare de randamente.

Lichiditatea: factura din ianuarie nu așteaptă scadența depozitului

Aici e, în opinia mea, miezul problemei — mai important decât orice procent. Un bloc de 60 de apartamente racordat la termoficare are, într-o lună de ianuarie obișnuită, o factură de căldură de ordinul a 35.000-50.000 de lei, în funcție de oraș și de nivelul prețului local al gigacaloriei. În Bucureși sau în Timișoara, factura lunară de iarnă depășește adesea tot ce a încasat asociația în luna respectivă, pentru simplul motiv că încasările vin cu întârziere.

Și aici intervine realitatea restanțelor. Într-o asociație normală, 10-20% din liste nu se plătesc la termen. Asociația are obligația de a aplica penalități de maximum 0,2% pe zi de întârziere, conform art. 77 din Legea 196/2018 — le puteți calcula corect cu calculatorul de penalități de întârziere — dar penalitatea nu vă aduce bani în cont luni. Furnizorul, în schimb, nu are răbdare: factura de apă a blocului poate deveni titlu executoriu, iar decizia ÎCCJ pe acest subiect a arătat cât de repede se poate ajunge la executare silită pe contul asociației.

Imaginați-vă scenariul: în decembrie votați plasarea a 100.000 de lei pe 12 luni, la 5,8%. În 18 ianuarie se sparge o coloană de distribuție, apa curge în trei apartamente, iar reparația de urgență costă 14.000 de lei. Depozitul se desface, dobânda se pierde aproape integral, iar în ședința următoare cineva va citi cu voce tare extrasul. Randamentul real a devenit 0,2%, plus un conflict în bloc.

De asta recomand o regulă simplă, pe care o pot aplica și asociațiile mici: o lună și jumătate de cheltuieli de iarnă rămâne întotdeauna lichidă, în contul curent sau în contul de economii, indiferent cât de tentantă e dobânda la termen. Și, foarte important, nu folosiți fondul de reparații ca linie de credit pentru facturile curente — am explicat consecințele în articolul despre plata facturilor din fondul de reparații.

Scara de lichiditate, varianta pe care o propun în comitete: din 100.000 de lei, lăsați 30.000 în contul curent (tampon pentru facturi și avarii), 30.000 în cont de economii cu acces în 24 de ore, 20.000 în depozit la 3 luni și 20.000 în depozit la 6 luni, cu scadențe decalate astfel încât la fiecare trei luni să aibă loc o scadență. Câștigați 80-85% din randamentul maxim posibil, fără să rămâneți vreodată fără bani.

asociatie proprietari titluri de stat - Banii blocului în titluri de stat Tezaur: are dreptul asociația de proprietari?
Fondul de reparații stă de regulă în contul curent al asociației, cu o dobândă care nu acoperă nici comisioanele bancare

Orice mutare a banilor din contul curent într-un depozit sau într-un cont de economii e o decizie care privește fondurile asociației, deci locul ei e în adunarea generală, nu într-o discuție pe grupul de WhatsApp al scării. Fondurile cu caracter special și modul de constituire se aprobă în adunarea generală, cu respectarea prevederilor art. 48 din Legea 196/2018 (art. 11 alin. 1-2 din statutul-cadru), iar fondul de reparații anual se aprobă de proprietarii membri conform art. 71 din lege (art. 9 alin. 1).

Convocarea urmează art. 47 din Legea 196/2018: anunțul se afișează la avizier cu cel puțin 10 zile înainte, însoțit de tabelul nominal semnat de proprietari, sau se transmite prin scrisoare recomandată. Hotărârile cer prezența personală ori împuternicire scrisă și semnată, în condițiile art. 48. Și o precizare pe care o repet des, pentru că generează cele mai multe litigii: o adunare generală ținută exclusiv online nu produce hotărâri opozabile, iar votul electronic are valoare strict consultativă. Puteți sonda opiniile în aplicație, dar hotărârea se semnează pe hârtie.

Pe ordinea de zi, formulați punctul concret, nu vag. „Aprobarea plasării sumei de 60.000 de lei din fondul de reparații în depozite la termen pe scadențe de maximum 6 luni, la banca unde asociația are contul curent, cu păstrarea unui disponibil minim de 40.000 de lei în contul curent, și mandatarea președintelui pentru semnarea documentelor” — asta se poate pune în hotărârea adunării generale fără interpretări. Verificați din timp dacă aveți prezența necesară, cu calculatorul de cvorum pentru adunarea generală.

Al doilea document care contează e bugetul. Veniturile din dobânzi trebuie să apară ca rând distinct în bugetul de venituri și cheltuieli, altfel execuția bugetară de la final de an nu se închide. Cum se construiește tot pachetul, pas cu pas, am detaliat în ghidul despre aprobarea bugetului pe 2027 în adunarea de toamnă.

Ce verifică cenzorul și cum arată plasamentul în registre

Cenzorul nu se uită la randament. Se uită la traseu. Prima întrebare va fi: suma a plecat din contul unic al asociației și s-a întors în același cont, pe același CIF? A doua: există hotărârea adunării generale care autorizează operațiunea, cu dată anterioară transferului? A treia: dobânda încasată apare în registrul unic de venituri și cheltuieli și în evidența separată a fondului din care au provenit banii?

Evidența separată nu e un moft contabil, e cerință expresă: fiecare fond are evidență proprie, cu chitanță separată (art. 11 alin. 3 din statut). Dacă ați plasat bani din fondul de reparații, dobânda aferentă se urmărește pe registrul fondului de reparații, nu se amestecă în încasările de întreținere. Când fondurile vin din surse diferite — să zicem 40.000 din fondul de reparații și 20.000 din fondul de rulment — plasamentul trebuie defalcat proporțional, altfel la restituirea fondului de rulment către un proprietar care vinde apartamentul apar diferențe pe care nimeni nu le poate explica.

Aici o platformă de administrare a asociației ajută concret: ținerea separată a soldurilor pe fonduri, atașarea extrasului bancar la operațiune și generarea raportului semestrial de venituri care trebuie afișat la avizier conform art. 8 alin. 2 din statut se fac automat, nu din memoria administratorului.

Nu uitați nici regimul fiscal al veniturilor încasate de asociație. Dobânda nu e neimpozabilă doar pentru că statul a scutit persoanele fizice la Tezaur — tratamentul fiscal al veniturilor unei asociații se stabilește cu contabilul și, la nevoie, cu un răspuns scris de la ANAF. Despre cum se documentează poziția cenzorului pe aceste operațiuni am scris în ghidul pentru raportul cenzorului asociației de proprietari.

Răspunderea președintelui dacă banii rămân blocați

Să spunem lucrurile pe față. Președintele și administratorul își exercită atribuțiile în baza unui mandat dat de proprietari. Dacă mandatul spune „plasare în depozite de maximum 6 luni, cu păstrarea unui disponibil de 40.000 de lei”, iar președintele cumpără titluri pe 5 ani sau mută banii într-un instrument neautorizat, a depășit mandatul. Consecința nu e doar una morală: proprietarii pot contesta operațiunea, pot sesiza primăria și pot cere refacerea situației.

Scenariul care mă îngrijorează cel mai mult e cel de iarnă. Blocul are 90.000 de lei imobilizați, în ianuarie intră factura de căldură de 42.000 de lei, încasările acoperă 30.000, iar diferența nu există. Furnizorul calculează penalități, trimite notificare, apoi somație. Ajungeți să explicați unei scări întregi de ce plătiți penalități la furnizor ca să încasați dobândă de la bancă. Nu e o poziție din care se iese elegant.

De asta, înainte de orice plasament, cereți comitetului executiv un calcul simplu pe hârtie: cheltuielile medii lunare din ianuarie-februarie ale ultimilor doi ani, gradul mediu de încasare pe lunile de iarnă și lucrările deja contractate cu termen în primul semestru. Ce rămâne după aceste trei linii e surplusul care poate fi plasat. Un raport de necesitate aprobat de comitetul executiv sau un proces-verbal de ședință care consemnează acest calcul vă protejează mai bine decât orice argument verbal.

Și o observație din teren: asociațiile care au probleme financiare în ianuarie nu le au din lipsă de plasamente, ci din restanțe necolectate și din liste de plată pe care proprietarii nu le înțeleg. Diferența dintre un bloc care își plătește factura la timp și unul care nu o face stă aproape întotdeauna în disciplina de încasare, nu în 3.000 de lei de dobândă anuală.

Întrebări frecvente

Poate asociația de proprietari să cumpere titluri de stat Tezaur pe CIF-ul ei?+

Nu. Programul Tezaur, inclusiv sesiunea deschisă pe 9 noiembrie 2026, este destinat persoanelor fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Subscrierea se face pe CNP, la unitățile Trezoreriei, prin Ghișeul.ro, prin SPV sau la Poșta Română, iar asociația nu are CNP. La fel stau lucrurile și la Fidelis, unde subscrierea prin băncile partenere e deschisă persoanelor fizice rezidente și nerezidente. Pentru o persoană juridică rămâne, teoretic, piața secundară prin broker, dar asta presupune cont de instrumente financiare, preț fluctuant și o evidență contabilă pe care o asociație ținută în partidă simplă nu o poate reflecta corect.

Dacă președintele cumpără Tezaur pe numele lui cu banii blocului, ce riscă asociația?+

Practic tot fondul. Din momentul în care banii ies din contul bancar unic al asociației în contul personal al unei persoane fizice, intră în patrimoniul acelei persoane: pot fi poprite pentru datorii personale, intră în masa succesorală la deces, se discută la partaj, iar restituirea depinde de voința titularului. Asociația rămâne cu o creanță greu de dovedit, nu cu bani în fond. Cenzorul nu poate certifica operațiunea, iar proprietarii o pot contesta. Dacă cineva vă propune această variantă în ședință, cereți-i să o semneze în proces-verbal — de obicei se răzgândește pe loc.

Dobânda încasată de asociație se împarte proprietarilor?+

Nu se distribuie ca bani de buzunar. Dobânda e un venit al asociației, iar veniturile și cheltuielile aferente se prezintă semestrial într-un raport afișat la avizier și se evidențiază în registrul unic de venituri și cheltuieli, conform art. 8 alin. 2 din statutul-cadru. În practică, dobânda rămâne în fondul din care au provenit banii plasați, de regulă fondul de reparații, și se vede în soldul acestuia. Regimul exact al veniturilor asociației și destinația lor se verifică în textul integral al legii, împreună cu contabilul și cenzorul, înainte de a lua orice decizie de distribuire.

Trebuie hotărâre a adunării generale pentru un simplu depozit la termen sau e suficient comitetul executiv?+

Recomandarea mea e fermă: hotărâre a adunării generale. Vorbim despre destinația unor fonduri aprobate de proprietari, iar fondurile și modul lor de constituire se aprobă în adunarea generală, cu respectarea art. 48 din Legea 196/2018. Comitetul executiv poate pregăti propunerea, poate aduce ofertele de la două-trei bănci și poate fundamenta plafonul lichid necesar, dar decizia de a imobiliza bani se votează de proprietari. Fără acest vot, orice contestație ulterioară pornește cu avantaj pentru contestatar, iar președintele rămâne singur în fața întrebărilor.

Ce facem dacă trebuie să spargem depozitul pentru o avarie?+

Banca desface depozitul, de regulă cu pierderea dobânzii pe perioada scursă sau cu aplicarea dobânzii la vedere. Operațiunea se face în aceeași zi sau în următoarea zi lucrătoare, deci banii sunt accesibili, dar randamentul dispare. Ca să nu ajungeți acolo, păstrați tamponul lichid și folosiți scadențe scurte, decalate. Dacă totuși se întâmplă, consemnați în procesul-verbal al comitetului executiv motivul desfacerii și prezentați situația în următoarea adunare generală, cu documentul de la bancă atașat. Transparența imediată stinge 90% din discuțiile neplăcute.

Putem muta fondul de reparații la altă bancă, doar pentru o dobândă mai bună?+

Puteți schimba banca, dar asociația rămâne cu logica contului bancar unic: toate fondurile se depun în contul bancar unic al asociației, cu evidență separată pe fiecare fond, conform art. 9-11 din statutul-cadru. Deci nu împrăștiați fondurile pe patru bănci „pentru diversificare”. Schimbarea băncii înseamnă deschiderea contului nou, actualizarea datelor la furnizori și la primărie, informarea proprietarilor și verificarea comisioanelor reale, nu doar a dobânzii afișate. Calculați net: dobânda câștigată minus comisioane de administrare, de retragere numerar și de plăți către furnizori.

Cât din fondul de reparații putem plasa fără să riscăm?+

Nu există un procent legal, ci un calcul propriu fiecărui bloc. Scădeți din sold: cheltuielile medii ale lunilor de iarnă, corectate cu gradul real de încasare, lucrările deja contractate cu termen în următoarele șase luni și o rezervă pentru avarii. Ce rămâne e surplusul plasabil. În blocurile pe care le-am văzut, surplusul real e între 40% și 60% din fond, nu 100%. Și atenție la lucrările mari: dacă aveți în plan o hidroizolație sau o modernizare de lift, banii trebuie să fie disponibili când semnați contractul, nu la scadența depozitului.

Modele utile pentru acest subiect

Articol plătit · 799 RON

Ai un serviciu pentru asociații? Publică pe blogul CondoFlow

Ofertă pentru firme din jurul asociațiilor (nu pentru produse concurente). Maxim 2 linkuri, marcat clar „Articol plătit”. Plata nu garantează publicarea — vezi termenii.

Pune in practica ce ai citit

CondoFlow automatizeaza facturarea, platile si contoarele pentru asociatia ta — vezi toate functionalitatile si preturile. Incearca gratuit 6 luni — fara card bancar.

Primesti ghiduri noi direct pe email

Legislatie, bune practici si noutati pentru administratori. Un email pe saptamana, fara spam.

Te poti dezabona oricand, cu un click.

P
Pomirleanu Florentin Cristinel

Inginer software cu peste 12 ani de experienta in ecosistemul Laravel, consultant senior si Laravel Certified Developer. Fondatorul CondoFlow - platforma moderna de administrare a asociatiilor de proprietari din Romania. Specializat in SaaS, fintech si digitalizare.

LinkedIn
👑
Asistent CondoFlow
👋 Ai întrebări despre prețuri, formulare sau Legea 196/2018? Răspund în câteva secunde!