Art. 21 și 57 din Legea 196/2018 la ÎCCJ: mandatul din AGA
Recursul în interesul legii depus de Avocatul Poporului pe 8 septembrie 2026 pune în discuție dreptul președintelui de a reprezenta asociația. Ce mandat votați în AGA de iarnă.
Pe 8 septembrie 2026, Avocatul Poporului a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii privind interpretarea și aplicarea neunitară a dispozițiilor art. 21 și art. 57 alin. (1) din Legea nr. 196/2018. Pe scurt: instanțele din România nu se înțeleg dacă președintele asociației poate merge singur în instanță, în baza alegerii sale, sau are nevoie de un mandat votat expres de adunarea generală pentru fiecare proces. Până când ÎCCJ dă dezlegarea, riscul îl suportă asociația: o acțiune bine întemeiată pe fond poate fi respinsă pe excepție, iar banii de judecată rămân pe lista de întreținere. Vestea bună e că aveți o AGA de iarnă în față și un instrument simplu la dispoziție — o hotărâre de mandat scrisă cum trebuie.
📌 Pe scurt
- ✓Avocatul Poporului a depus pe 8 septembrie 2026 un recurs în interesul legii pe art. 21 și art. 57 alin. (1) din Legea 196/2018: înregistrarea la judecătorie a schimbărilor din conducere și întinderea mandatului de reprezentare al președintelui.
- ✓Practica e împărțită: unele complete cer mandat special pentru fiecare acțiune, altele acceptă mandatul general dobândit prin alegerea în funcție.
- ✓Până la decizia ÎCCJ, soluția prudentă este o hotărâre AGA de mandat cu obiect, limite valorice, durată și dreptul de a angaja avocat și executor.
- ✓Hotărârea se votează în AGA convocată legal, cu prezență personală sau împuternicire scrisă — o adunare exclusiv online nu produce hotărâri opozabile.
Ce s-a întâmplat pe 8 septembrie 2026
Recursul în interesul legii este instrumentul prin care ÎCCJ este chemată să unifice practica atunci când instanțele au soluționat diferit, prin hotărâri definitive, aceeași problemă de drept. Avocatul Poporului are dreptul să îl promoveze, iar pe 8 septembrie 2026 l-a folosit pentru o chestiune care privește, practic, fiecare bloc din țară.
Sesizarea atacă două lucruri legate între ele. Primul: dacă schimbarea din conducerea asociației — alegerea unui nou președinte sau a unor noi membri în comitetul executiv — reprezintă o modificare a statutului, care trebuie înregistrată la judecătoria care a dispus înființarea asociației. Avocatul Poporului susține că da. Al doilea: dacă președintele poate reprezenta asociația în instanță în temeiul mandatului conferit prin însăși alegerea sa, fără un mandat special pentru fiecare demers judiciar. Și aici poziția instituției este afirmativă.
De ce contează combinația celor două? Pentru că în practică apărarea pârâtului vine aproape mereu în același pachet: „asociația nu a depus hotărârea AGA de mandat” și „președintele care a semnat cererea nu figurează în evidențele judecătoriei”. Dacă prima obiecție trece, procesul cade pe excepție. Dacă trece a doua, discuția se mută pe calitatea de reprezentant legal și pe data la care a fost sau nu înregistrată schimbarea.
Am văzut situația asta de nenumărate ori la asociații mici, cu 20–30 de apartamente, unde președintele se schimbă din doi în doi ani și nimeni nu mai trece pe la judecătorie. Hotărârea AGA de alegere există, procesul-verbal există, dar dosarul de la instanța care a înființat asociația a rămas blocat în 2013. Atât timp cât nu există dezlegare obligatorie de la ÎCCJ, fiecare complet decide după propria interpretare — și exact asta a reclamat Avocatul Poporului.
Ce înseamnă „interes al legii”: decizia ÎCCJ pronunțată într-un recurs în interesul legii nu schimbă soluțiile deja date în dosarele judecate, dar devine obligatorie pentru instanțe de la publicarea în Monitorul Oficial. Până atunci, tot ce puteți face este să eliminați riscul din dosarul dvs., nu din jurisprudență.
Ce spun cele două texte și unde se ciocnesc
Art. 21 din Legea 196/2018 reglementează modificarea statutului și a acordului de asociere și cere, potrivit formulării invocate în sesizare, acordul unei majorități calculate din numărul total al proprietarilor din condominiu — nu din cei prezenți la ședință. Art. 57 alin. (1) stabilește că președintele reprezintă asociația în relațiile cu terții, inclusiv în acțiunile în instanță, „în baza mandatului acordat de adunarea generală”. Vă recomand să citiți ambele texte integral în varianta consolidată a legii înainte de AGA, pentru că nuanțele de formulare sunt exact miezul litigiului.
Tensiunea apare din acel „în baza mandatului acordat de adunarea generală”. Dacă interpretăm sintagma ca descriere a sursei puterii președintelui, atunci mandatul se naște odată cu alegerea lui: adunarea generală l-a votat, deci l-a mandatat. Dacă o interpretăm ca o condiție suplimentară, atunci fiecare act de reprezentare — o cerere de chemare în judecată, un contract de prestări servicii, o cerere la ANAF — are nevoie de o hotărâre AGA proprie.
Al doilea plan de dispută îl aduce art. 21. Dacă alegerea noii conduceri este tratată ca modificare a statutului, atunci ea cere majoritatea calificată din toți proprietarii și trebuie înregistrată la judecătorie. Dacă nu, rămâne o simplă hotărâre de AGA, supusă regulilor obișnuite de cvorum și majoritate. Pentru asociațiile cu absenteism ridicat, diferența e uriașă: jumătate plus unu din toți proprietarii e un prag greu de atins, iar calculatorul de cvorum pentru adunarea generală vă arată în câteva secunde dacă ședința pe care o pregătiți poate susține o astfel de hotărâre.
Merită spus clar: legea nu conține, în extrasele pe care le-am verificat, un text care să enumere limitativ ce intră în „mandat”. Tocmai de aceea discuția a ajuns la ÎCCJ. Dacă vreți fundamentul complet al funcției, l-am detaliat în ghidul despre atribuțiile, răspunderea și indemnizația președintelui de asociație.
Practica divergentă: aceeași cerere, două soluții
Nu vorbim de ipoteze teoretice. În mai 2025, Curtea de Apel Constanța a reținut, printr-o decizie în materie de litigii de muncă, că prin alegerea în funcție președintele este mandatat cu titlu general să reprezinte asociația în relațiile cu terții, inclusiv în acțiunile în instanță, deci nu e nevoie de mandat scris separat pentru semnarea actelor procedurale. În septembrie 2025, într-un alt dosar, s-a reținut exact contrariul: simpla calitate de președinte nu îi conferă posibilitatea de a introduce acțiuni în numele asociației, în lipsa unui mandat special acordat de adunarea generală. Între ele, soluții de tribunal care au cerut pur și simplu „dovada mandatului special dat de adunarea generală pentru această acțiune”.
Tabelul de mai jos sintetizează orientările pe care le întâlniți în practică și ce înseamnă fiecare pentru dosarul dvs.
| Orientare | Ce reține instanța | Consecința pentru asociație |
|---|---|---|
| Restrictivă | Mandat special, pentru fiecare acțiune în justiție | Fără hotărâre AGA la dosar, cererea riscă respingerea fără analiza fondului |
| Permisivă | Alegerea în funcție = mandat general de reprezentare | Procesul merge înainte cu procesul-verbal de alegere și statutul |
| Intermediară | Recuperarea restanțelor intră în atribuțiile legale; restul litigiilor cer mandat expres | Procesele cu datornicii trec mai ușor, litigiile cu furnizorii nu |
| Prin analogie cu societățile | Lipsa hotărârii organului colectiv ține de admisibilitate | Excepția se poate invoca oricând, inclusiv în apel |
Observați ceva: niciuna dintre orientări nu vă încurcă dacă aveți hotărârea de mandat la dosar. Mandatul expres este singura variantă care rezistă în toate cele patru scenarii. De aceea nu are rost să pariați pe completul care vă va judeca.
Ce riscă asociația dvs. până la decizia ÎCCJ

Primul risc e cel evident: procesul pierdut pe excepție. Asociația cheltuie taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat, timp și nervi, iar instanța nici nu ajunge să discute dacă proprietarul datorează sau nu cei 4.800 de lei din listele de întreținere. Apoi vine partea dureroasă — cheltuielile de judecată ale părții adverse, care se repartizează, în final, pe toți proprietarii. Într-o asociație de 40 de apartamente, un proces pierdut pe excepție cu 3.000 de lei cheltuieli înseamnă 75 de lei pe apartament, pentru nimic.
Al doilea risc, mai puțin discutat, ține de prescripție. Dacă acțiunea e respinsă în 2026 pentru lipsa mandatului și reluați procedura abia în 2027, după AGA, o parte din creanțele vechi poate ieși din termen. În practică, am văzut asociații care au pierdut definitiv restanțe de 2015–2018 exact așa: nu pentru că datoria nu exista, ci pentru că s-a reluat prea târziu. Pașii corecți și documentele necesare sunt descriși în ghidul nostru despre acțiunea în instanță împotriva unui proprietar restanțier.
Al treilea risc atinge contractele. Un furnizor de servicii cu care sunteți în conflict poate invoca lipsa mandatului președintelui la semnarea contractului. Nu înseamnă automat nulitate, dar vă pune pe poziție defensivă într-o negociere sau într-un litigiu de plată. La fel, un proprietar nemulțumit poate contesta decizii luate de președinte în afara mandatului.
Atenție la efectul contestației: potrivit art. 37 din statutul-cadru, dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii sau prejudiciază interesele proprietarilor, aceasta poate fi atacată în justiție, dar acționarea în justiție nu întrerupe executarea hotărârii, decât dacă instanța dispune suspendarea. Iar art. 36 alin. (2)–(3) permite proprietarilor să sesizeze cenzorul, compartimentul din primărie prevăzut la art. 10 sau instanța.
Hotărârea AGA de mandat: ce trebuie să conțină, concret
O hotărâre de genul „adunarea generală mandatează președintele să reprezinte asociația” nu vă ajută mai mult decât statutul. Un mandat util e specific. Folosiți un model de hotărâre a adunării generale și completați-l cu elementele din tabel.
| Element | Cum se formulează | De ce contează |
|---|---|---|
| Obiectul mandatului | Enumerare: recuperare restanțe, litigii cu furnizorii, contracte de prestări servicii, reprezentare în fața autorităților | Un mandat generic e cel mai ușor de atacat; enumerarea acoperă categoriile reale de acte |
| Nominalizarea | Nume, prenume, calitatea de președinte, hotărârea prin care a fost ales | Leagă mandatul de persoană și de actul de alegere, util dacă apare discuția pe art. 21 |
| Limite valorice | Plafon pe contract și pe an; peste plafon, aprobare separată | Protejează și proprietarii, și președintele, care nu mai semnează pe răspundere proprie |
| Durata | Până la AGA ordinară următoare sau pe durata mandatului de președinte | Evită discuția „mandatul era expirat la data cererii” |
| Avocat și executor | Dreptul de a angaja avocat, de a semna contractul de asistență și de a cere executarea silită | Fără el, se contestă chiar împuternicirea avocațială |
| Raportare | Informarea comitetului executiv și a AGA despre procesele în curs | Transparență și apărare solidă în fața reclamațiilor |
Mandatul nu înlocuiește contractul. Relația dintre asociație și președinte se consolidează cu un contract de mandat pentru președintele asociației, iar hotărârea AGA stabilește ce poate face efectiv. Dacă în asociația dvs. se amestecă rolurile, comparația din articolul despre diferența dintre președinte și administrator clarifică cine semnează ce.
Restanțele: cazul în care textul vă ajută

Aici stați mai bine decât credeți. Statutul-cadru prevede la art. 40 că „asociaţia de proprietari, prin preşedinte, are dreptul de a acţiona în instanţă, conform prevederilor art. 78 din Legea nr. 196/2018, proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei mai mult de 60 de zile de la termenul scadent, respectiv 90 de zile de la afişarea listei, informând membrii asociaţiei prin afişare la avizier”.
Formularea „prin președinte” este argumentul dvs. principal în fața completului restrictiv: legea însăși desemnează președintele ca organ de reprezentare pentru această categorie de litigii. Observați și condiția de procedură din text — informarea membrilor prin afișare la avizier. E un pas pe care îl sare aproape toată lumea și care se verifică ușor în dosar.
Sfat practic: înainte de somație, verificați calculul. Penalizările se aplică potrivit art. 77 din Legea 196/2018 și nu pot depăși 0,2% pe zi de întârziere. Un calcul greșit, cu procent mai mare, vă expune la contestație — folosiți calculatorul de penalități de întârziere și atașați rezultatul la notificare.
Chiar și așa, recomandarea mea rămâne aceeași: puneți în mandat și categoria „recuperarea creanțelor”. Costă un punct pe ordinea de zi și vă scutește de o excepție. Pentru pașii premergători, aveți la dispoziție notificarea de plată a restanțelor și, dacă nu se întâmplă nimic, cererea de chemare în judecată.
Checklist pentru AGA de iarnă 2026
AGA de iarnă e oricum încărcată: buget, tarife la gigacalorie, fond de reparații, cote. Adăugați un punct distinct pentru mandat și tratați-l ca pe oricare altul — cu convocator, vot și semnături. Ordinea de zi completă pentru ședința de sezon o găsiți în ghidul despre ordinea de zi a AGA de toamnă-iarnă.
| Pas | Ce faceți | Termen / document |
|---|---|---|
| 1 | Citiți statutul și vedeți ce spune despre reprezentare și mandat | Înainte de convocare |
| 2 | Convocați adunarea cu punct distinct „mandat de reprezentare” | Cu 10 zile înainte, conform art. 47: avizier + tabel nominal semnat sau scrisoare recomandată |
| 3 | Țineți ședința cu prezență personală sau împuternicire scrisă și semnată | Art. 48; votul electronic rămâne strict consultativ |
| 4 | Redactați hotărârea cu obiect, limite, durată, avocat și executor | Proces-verbal + tabel cu semnăturile celor care au votat |
| 5 | Verificați situația la judecătorie: ultima conducere înregistrată | Cerere la instanța care a dispus înființarea asociației |
| 6 | Creați „dosarul de mandat”: statut, hotărâri de alegere, hotărâri de mandat, dovezi de convocare | Copii scanate, păstrate în arhiva asociației |
Punctul 6 face diferența în instanță. Când avocatul părții adverse invocă lipsa mandatului, răspunsul bun nu e „am votat, domnule judecător”, ci un set de documente depuse în termen. Noi am construit CondoFlow și pentru asta: hotărârile, convocatoarele și dovezile de afișare stau într-un singur loc, cu dată și istoric, iar pachetul de documente pentru adunarea generală vă dă convocatorul, tabelul nominal și hotărârea într-o formă gata de semnat.
Fără scurtături digitale: o adunare generală ținută exclusiv online nu produce hotărâri opozabile proprietarilor. Convocarea urmează art. 47, iar hotărârile cer prezență personală sau împuternicire scrisă și semnată, potrivit art. 48. Puteți folosi grupul de WhatsApp sau o aplicație pentru consultare și prezență estimată, dar votul electronic are valoare strict consultativă.
Ce se schimbă după ce ÎCCJ pronunță decizia
Scenariul favorabil asociațiilor: ÎCCJ reține că alegerea președintelui îi conferă mandat general de reprezentare. Atunci dispare excepția cu mandatul special, iar hotărârile de mandat devin un plus de rigoare, nu o condiție de admisibilitate. Scenariul restrictiv: ÎCCJ cere mandat expres al adunării generale. În acest caz, asociațiile care au votat mandatul în AGA de iarnă 2026 continuă liniștite, iar celelalte trebuie să convoace adunări de urgență — în ianuarie sau februarie, când prezența e cea mai slabă din tot anul.
Există și varianta mixtă, cea mai probabilă în opinia mea: dezlegare separată pe cele două texte, cu un răspuns la art. 21 despre înregistrarea conducerii la judecătorie și un răspuns la art. 57 alin. (1) despre întinderea mandatului. Dacă ÎCCJ confirmă că schimbarea conducerii se înregistrează, multe asociații vor avea de recuperat restanțe de formalități de ani întregi, iar actualizarea actelor constitutive devine prioritate, nu birocrație.
Cum urmăriți dosarul? Pe site-ul ÎCCJ, la secțiunea de jurisprudență — deciziile pronunțate în recursurile în interesul legii se publică acolo și, ulterior, în Monitorul Oficial. Decizia devine obligatorie pentru instanțe de la data publicării. Sesizarea integrală a Avocatului Poporului este disponibilă pe site-ul instituției, iar termenul de judecată se afișează în portalul dosarelor. Dacă aveți un proces pe rol chiar acum, discutați cu avocatul dvs. varianta de a depune, între ședințe, hotărârea AGA de mandat votată ulterior introducerii acțiunii — unele complete acceptă confirmarea, altele nu, și tocmai asta e problema pe care ÎCCJ o va tranșa.
Până atunci, regula simplă: nu lăsați un proces pe mâna unei interpretări. Votați mandatul, scrieți-l clar, păstrați dovezile.
Întrebări frecvente
Pot mandata președintele pentru toate procesele viitoare, printr-o singură hotărâre?+
Da, și e varianta pe care o recomand, dar formulați mandatul pe categorii concrete — recuperare restanțe, litigii cu furnizorii de utilități, contracte de prestări servicii, reprezentare în fața autorităților — nu ca autorizare generală fără limite. Adăugați plafon valoric și durată. Un complet restrictiv poate considera insuficient un mandat formulat la nivel de principiu, în timp ce o enumerare clară acoperă exact actele pe care le face președintele în practică. Pentru procesele de valoare mare sau cu risc ridicat, votați în plus o hotărâre specifică pe dosarul respectiv.
Ce fac dacă am deja un proces pe rol, fără hotărâre de mandat la dosar?+
Nu abandonați dosarul. Puneți punctul pe ordinea de zi a AGA de iarnă, votați mandatul și depuneți hotărârea la prima ședință de judecată, împreună cu statutul, hotărârea de alegere a președintelui și dovezile de convocare. Unele complete acceptă confirmarea ulterioară a reprezentării, altele nu. Discutați cu avocatul asociației și verificați dacă nu e mai sigur, în paralel, să calculați termenele de prescripție pentru creanțele vechi, ca să nu pierdeți sume dacă acțiunea e respinsă pe excepție.
Dacă se schimbă președintele, mandatul votat anterior rămâne valabil?+
Depinde de cum a fost formulat. Un mandat acordat nominal unei persoane se stinge odată cu încetarea funcției acesteia. Un mandat acordat „președintelui în funcție al asociației” are șanse mai bune să fie considerat transmisibil, dar nu vă bazați pe asta. Când schimbați președintele, revotați mandatul în aceeași adunare, cu numele noului președinte. Pașii compleți pentru înlocuire, inclusiv documentele necesare, sunt în ghidul despre schimbarea președintelui asociației de proprietari.
Un proprietar poate contesta hotărârea prin care s-a dat mandatul?+
Da. Potrivit art. 36 alin. (2) din statutul-cadru, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său poate sesiza cenzorul sau comisia de cenzori, compartimentele prevăzute la art. 10 din Legea 196/2018 ori poate cere instanței anularea în tot sau în parte a hotărârii și repararea pagubei. Important însă: art. 37 prevede că acționarea în justiție nu întrerupe executarea hotărârii, decât dacă instanța dispune suspendarea. Până la o eventuală suspendare, președintele poate acționa în baza mandatului votat.
Mandatul acoperă și accesul în apartamentul unui proprietar pentru reparații?+
Accesul are propriul regim, nu depinde de mandatul de reprezentare în instanță. Conform art. 38 din statutul-cadru, proprietarul este obligat să permită accesul președintelui sau al unui membru al comitetului executiv, al administratorului și al unei persoane calificate, cu un preaviz motivat scris de 5 zile emis de comitetul executiv, atunci când trebuie inspectate, reparate sau înlocuite elemente din proprietatea comună accesibile doar din acel apartament. În cazuri de urgență, termenul pentru preaviz este de 24 de ore.
E nevoie de majoritate specială pentru hotărârea de mandat?+
Mandatul de reprezentare nu este, în sine, o modificare a statutului — dar exact această delimitare face obiectul recursului în interesul legii, atunci când vorbim despre alegerea conducerii. Varianta prudentă: verificați ce prag prevede statutul dvs. pentru hotărâri de acest tip și, dacă prezența o permite, votați cu o majoritate cât mai largă. Dacă prima convocare pică din lipsă de cvorum, aplicați corect procedura din articolul despre a doua convocare a adunării generale.
Decizia ÎCCJ îmi redeschide procesul pierdut în 2025?+
Nu. Decizia pronunțată într-un recurs în interesul legii dezleagă problema de drept pentru viitor și devine obligatorie pentru instanțe de la publicarea în Monitorul Oficial, fără să afecteze hotărârile deja pronunțate în dosarele judecate. Ce puteți face, dacă acțiunea v-a fost respinsă pe excepția lipsei mandatului și nu s-a judecat fondul, este să reluați procedura cu dosarul complet — hotărâre AGA de mandat, dovezi de convocare, somație și notificare. Verificați întâi termenele de prescripție pentru fiecare lună de restanță.
Modele utile pentru acest subiect
- Model hotărâre a adunării generale (Legea 196/2018) — pentru punctul de mandat de reprezentare
- Model contract de mandat pentru președintele asociației — cadrul relației dintre asociație și președinte
- Tabel cu semnatarii hotărârii adunării generale — dovada votului, pentru dosarul de instanță
Articol plătit · 799 RON
Ai un serviciu pentru asociații? Publică pe blogul CondoFlow
Ofertă pentru firme din jurul asociațiilor (nu pentru produse concurente). Maxim 2 linkuri, marcat clar „Articol plătit”. Plata nu garantează publicarea — vezi termenii.
Pune in practica ce ai citit
CondoFlow automatizeaza facturarea, platile si contoarele pentru asociatia ta — vezi toate functionalitatile si preturile. Incearca gratuit 6 luni — fara card bancar.
Primesti ghiduri noi direct pe email
Legislatie, bune practici si noutati pentru administratori. Un email pe saptamana, fara spam.
Te poti dezabona oricand, cu un click.
Inginer software cu peste 12 ani de experienta in ecosistemul Laravel, consultant senior si Laravel Certified Developer. Fondatorul CondoFlow - platforma moderna de administrare a asociatiilor de proprietari din Romania. Specializat in SaaS, fintech si digitalizare.
LinkedIn