Cât costă încălzirea apartamentului în iarna 2026-2027

În fiecare toamnă primim aceeași întrebare în inbox, formulată în zeci de feluri: „mă mut pe centrală proprie sau rămân pe termoficare?". Iar răspunsul onest este că depinde masiv de orașul în care stați, de starea blocului și de cât de mult subvenționează primăria gigacaloria. Un apartament identic poate costa 200 de lei pe lună la încălzire în București și peste 600 de lei în Oradea, fără ca proprietarul să facă ceva diferit.

Am făcut calculele pentru sezonul rece 2026-2027 pe patru apartamente-etalon, cu prețurile care se aplică acum, și le-am pus cap la cap cu cheltuielile pe care mulți le uită: revizia, amortizarea centralei, pierderile pe coloane, încălzirea spațiilor comune. Cifrele de mai jos sunt estimări orientative de piață, nu tarife garantate — dar sunt construite pe consumuri reale, nu pe ipoteze de laborator.

Scenariul de calcul: patru apartamente-etalon

Ca să nu comparăm mere cu pere, am fixat patru situații tipice pentru fondul locativ românesc. Primul este un apartament de două camere, 50 mp utili, în bloc din anii '70-'80 fără anvelopare. Al doilea, același apartament, dar în bloc reabilitat termic (polistiren 10 cm, tâmplărie schimbată, terasă hidro-termoizolată). Al treilea și al patrulea sunt variantele de trei camere, 70 mp utili, în aceleași două stări ale clădirii.

Am luat ca sezon de referință patru luni de vârf — noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie. În realitate furnizarea începe mai devreme și se termină mai târziu, așa că octombrie și martie mai adaugă între 30% și 50% dintr-o lună medie. Dacă vreți cifra „pe tot sezonul", înmulțiți rezultatele de mai jos cu 4,7-5, nu cu 4.

Necesarul termic pe care îl folosim: 0,8 Gcal/lună pentru două camere neizolat, 0,5 Gcal/lună pentru două camere reabilitat, 1,15 Gcal/lună pentru trei camere neizolat și 0,7 Gcal/lună pentru trei camere reabilitat. Sunt medii pe cele patru luni de vârf, la o temperatură interioară de 21-22 grade. Un apartament de colț sau la ultimul etaj consumă cu 15-25% mai mult; unul intercalat, la etaj intermediar, cu 10-20% mai puțin, pentru că se încălzește parțial de la vecini. Cine vrea să înțeleagă cum se traduce Gcal-ul în lei pe lista de plată găsește metoda pas cu pas în ghidul nostru despre transformarea gigacaloriilor în lei pe apartament.

Un detaliu care strică multe calcule făcute pe la colțul mesei: 1 Gcal înseamnă 1.163 kWh termici, iar unele primării aprobă prețul în lei/MWh, nu în lei/Gcal. Diferența între cele două unități este de 16,3% — suficient cât să vă pară că v-a crescut factura când, de fapt, ați citit greșit hotărârea consiliului local.

Varianta 1 — termoficarea: plătiți o treime, restul plătește primăria

Sistemul centralizat funcționează în România pe un mecanism pe care mulți proprietari nici nu îl cunosc: ANRE aprobă un preț de producție și distribuție, apoi consiliul local stabilește un preț local pentru populație, mult mai mic, iar diferența se acoperă din bugetul municipalității. În București, costul real al gigacaloriei se apropie de 920-1.000 de lei, în timp ce prețul facturat populației rămâne 330 lei/Gcal fără TVA (283,75 lei/MWh). Cu TVA, ajungeți la aproximativ 400 de lei pe gigacalorie. Practic, primăria pune din buzunarul propriu cam 670 de lei pentru fiecare gigacalorie care intră în caloriferul dumneavoastră.

La Iași, documentația aprobată arată un cost reglementat de 684,07 lei/MWh fără TVA pentru energia livrată prin rețeaua de distribuție, în timp ce prețul local propus pentru consumatorii casnici rămâne 281,46 lei/MWh fără TVA — adică tot cam 40% din real. La celălalt capăt stau orașele care au tăiat subvenția: Timișoara a ajuns la 466 lei/Gcal, Oradea la 435 lei/Gcal în sezonul precedent, cu proiecții care depășesc 590 lei/Gcal cu TVA, iar Constanța a aprobat 400 lei/Gcal, cu 50 de lei peste sezonul anterior. La Brașov, prețul aprobat prin decizie ANRE pentru apa fierbinte livrată în perioada iulie-octombrie 2026 a urcat la 406,60 lei/MWh fără TVA, de la 344,50 lei/MWh.

Tabelul de mai jos adună tarifele orientative pentru populație, exprimate în lei/Gcal cu TVA, ca să fie comparabile între ele. Verificați întotdeauna hotărârea consiliului local din orașul dumneavoastră, pentru că unele municipalități modifică prețul în timpul sezonului.

Mai e un aspect pe care îl ignoră comparațiile simpliste: gigacaloriile pe care le plătiți nu sunt doar cele care v-au trecut prin calorifere. Contorul de la branșamentul blocului măsoară tot ce intră, iar repartizarea între apartamente se face după repartitoare sau după suprafață, plus cota de pierderi. În blocurile cu instalație veche, diferența dintre „consumul măsurat în apartamente" și „consumul facturat blocului" ajunge frecvent la 15-25%.

Ce riscați dacă subvenția scade în 2027

Exercițiul e simplu și îl recomandăm oricărui comitet executiv: luați factura din ianuarie și înmulțiți-o cu raportul dintre costul real și prețul local. Pentru un apartament de trei camere din București care plătește azi 460 de lei pe lună, dispariția totală a subvenției ar însemna peste 1.200 de lei lunar. Nimeni nu spune că se va întâmpla brusc, dar în ultimii ani mai multe primării au redus subvenția în trepte, exact cum s-a întâmplat la Timișoara și la Constanța.

Consecința practică pentru asociații: dacă blocul dumneavoastră e la limita deciziei de reabilitare termică sau de debranșare colectivă, nu vă bazați pe prețul de azi când faceți calculul de recuperare a investiției. Faceți două scenarii — unul cu tariful curent, altul cu tariful dublat — și vedeți dacă investiția se justifică în ambele. Dacă se justifică doar în al doilea, atunci mai aveți timp. Dacă se justifică în ambele, nu mai amânați.

Tot aici intră și discuția despre ajutorul de încălzire. Pentru sezonul 2026-2027, plafonul de venit este de 1.386 lei net pe membru de familie, respectiv 2.053 lei pentru persoana singură, iar cererile se depun la primărie, de regulă până la 15 octombrie pentru a beneficia de sprijin de la începutul sezonului. Administratorul are un rol concret aici: eliberează adeverința pentru ajutorul de încălzire proprietarilor care depun dosar, iar întârzierile lui pot costa o lună de subvenție.

Varianta 2 — centrala proprie pe gaz: gazul nu e singura cheltuială

De la 1 aprilie 2026 se aplică o nouă schemă pentru clienții casnici, care menține prețul final plafonat la maximum 0,31 lei/kWh până la 31 martie 2027, cu o componentă de furnizare limitată la 15 lei/MWh. Cum un metru cub de gaz are, în medie, 10,55 kWh (variază între 9,7 și 11,5 în funcție de calitatea gazului din zonă), prețul all-in per metru cub se situează în jur de 3,1-3,7 lei/mc cu TVA. Pentru calculele de mai jos am folosit 3,3 lei/mc.

Consumul unei centrale murale de 24 kW într-un apartament de bloc este mult mai mic decât într-o casă, pentru că trei-patru pereți sunt adiacenți cu spații încălzite. Cifrele de 10-12 mc pe zi care circulă pe internet se referă la locuințe individuale; într-un apartament intercalat, realitatea e la jumătate. Pornind de la necesarul termic stabilit mai sus și de la un randament sezonier realist de 85-90% (centrală clasică, ușor supradimensionată, care ciclează), consumurile arată așa:

La sumele astea se adaugă apa caldă menajeră, care înseamnă încă 25-40 mc pe lună pentru o familie de trei persoane, adică 80-130 de lei. Apoi vin costurile fixe, pe care le uită aproape toată lumea când face comparația: componenta fixă de pe factură (10-25 lei/lună), revizia tehnică anuală a centralei (200-300 lei), verificarea tehnică periodică ISCIR la fiecare doi ani (200-300 lei, cu pachete combinate la 285-400 lei dacă faceți și verificarea instalației de gaze în aceeași vizită) și amortizarea echipamentului. O centrală de calitate medie, montată, costă 4.500-7.000 de lei și ține 12-15 ani — adică 300-450 de lei pe an puși deoparte, dacă vreți să fiți cinstiți cu propriul buget. Detaliile despre ce presupune revizia și verificarea ISCIR a centralei termice merită citite înainte de a semna contractul cu prima firmă care sună la ușă.

Totalizat, o centrală proprie adaugă peste costul gazului cam 700-900 de lei pe an în cheltuieli fixe și amortizare — adică 175-225 de lei pe lună de sezon. Iar dacă abia vă gândiți la trecere, procedura nu e nici scurtă, nici gratuită: pașii, actele și costurile reale sunt descrise în ghidul nostru despre debranșarea de la termoficare.

Varianta 3 — încălzirea electrică: rezistență vs pompă de căldură

De la 1 iulie 2025, piața de energie electrică este complet liberalizată, iar prețul mediu final pentru casnici s-a așezat între 1,03 și 1,48 lei/kWh cu TVA, în funcție de furnizor și zonă de distribuție. Ofertele cele mai bune coboară spre 1,06-1,11 lei/kWh, iar serviciul universal urcă spre 1,50-1,60 lei/kWh. Pentru calcule am folosit 1,30 lei/kWh, o valoare de mijloc rezonabilă.

Aici matematica e brutal de simplă. Un apartament de două camere neizolat are nevoie de 0,8 Gcal pe lună, adică 930 kWh termici. Cu convectoare, radiatoare cu ulei sau panouri radiante, randamentul este 1:1 — fiecare kWh electric produce un kWh termic. Rezultă 930 kWh × 1,30 lei = aproximativ 1.209 lei pe lună, de trei ori mai mult decât termoficarea bucureșteană. La trei camere neizolat ajungeți la peste 1.700 de lei lunar. Nu e o soluție de încălzire, e o soluție de avarie.

Povestea se schimbă radical cu un aparat de aer condiționat cu pompă de căldură. Un split modern are un COP de 3,5-4 la temperaturi blânde, dar scade la 2-2,5 când afară sunt -5 grade. Luând un COP sezonier prudent de 2,5, aceleași 930 kWh termici se obțin din 372 kWh electrici, adică circa 484 de lei pe lună. Pentru trei camere neizolat, în jur de 700 de lei. Devine comparabil cu gazul, mai ales dacă aveți deja aparatele montate pentru vară.

Limitele sunt însă reale. Un split încălzește camera în care e montat, nu apartamentul; ca să acoperiți trei camere aveți nevoie de trei unități interioare sau de un sistem multisplit. La temperaturi sub -10 grade, randamentul cade și consumul explodează. Apoi e zgomotul unității exterioare, care în blocurile cu balcoane apropiate generează sesizări între vecini. Iar pentru soluțiile la scara întregii clădiri, discuția e complet diferită — am detaliat-o în articolul despre pompa de căldură pentru bloc.

Tabelul comparativ: lei pe lună și lei pe sezon

apartament iarna 2026 2027 - Cât costă încălzirea apartamentului în iarna 2026-2027: termoficare vs centrală proprie" class="w-full rounded-xl shadow-sm" loading="lazy">

Am pus totul cap la cap pentru apartamentul de trei camere, 70 mp, în cele două variante de anvelopă. Costurile includ, la centrala proprie, și partea de cheltuieli fixe (revizie, VTP, amortizare), repartizată pe cele patru luni de vârf. Termoficarea e calculată atât la prețul subvenționat din București, cât și la unul dintre tarifele mari din țară.

Ce citim din tabel? Că în orașele cu subvenție consistentă termoficarea rămâne, fără drept de apel, cea mai ieftină variantă — iar cine se debranșează acolo o face din alte motive: confort termic, control individual, nemulțumiri legate de calitatea serviciului. În orașele unde gigacaloria a depășit 500 de lei, centrala proprie și pompa de căldură ajung în aceeași zonă de preț cu termoficarea, iar decizia se mută pe investiția inițială și pe cât de mult vă deranjează birocrația.

Observați și că diferența neizolat–reabilitat este mai mare decât diferența dintre soluții. Un apartament reabilitat pe termoficare scumpă costă cât unul neizolat pe termoficare ieftină. Asta ar trebui să spună ceva despre unde merită pusă energia asociației.

Ce nu intră în comparație, dar plătiți oricum

Comparațiile de mai sus vorbesc despre căldura din apartamentul dumneavoastră. Pe lista de plată apar însă și alte rânduri legate de încălzire, care nu dispar nici dacă vă montați centrală proprie.

• Încălzirea spațiilor comune — casa scării, holurile, uscătoriile. Aceste cheltuieli se repartizează conform regulilor asociației și rămân în sarcina tuturor proprietarilor.
• Cota de pierderi pe coloane — conductele de distribuție din subsol și coloanele verticale cedează căldură chiar dacă radiatorul dumneavoastră e închis. Într-un bloc cu izolație degradată la subsol, pierderile pot ajunge la 10-20% din energia facturată.
• Consumurile tehnologice și diferențele de contorizare — decalajul dintre contorul de la branșament și suma repartitoarelor.
• Penalizările de întârziere — iarna, când facturile cresc, crește și restanța. Nivelul maxim legal este de 0,2% pe zi de întârziere, aplicat conform art. 77 din Legea 196/2018.

Dacă suspectați că repartizarea din bloc e greșită, nu vă certați pe grupul de WhatsApp — cereți în scris explicațiile listei de plată și verificați baza de calcul. Un decont corect arată clar câte gigacalorii au intrat în bloc, cât s-a repartizat pe apartamente și cât a rămas pe pierderi. Avem un ghid dedicat despre cum verificați decontul de termoenergetică, cu capcanele cele mai frecvente.

Șapte măsuri cu impact real asupra facturii

Am selectat doar intervențiile care se văd în bani, nu sfaturile de tipul „închideți ușa la baie". Ordinea e de la cel mai bun raport cost-beneficiu în jos.

1. Echilibrarea hidraulică a instalației

Într-un bloc dezechilibrat, apartamentele de la parter fierb și cele de la ultimul etaj îngheață, iar blocul consumă cu 10-20% mai mult ca să aducă etajele superioare la temperatură. Montarea robineților de echilibrare pe coloane costă, orientativ, 150-400 lei pe coloană plus manoperă și se amortizează într-un sezon sau două. Am scris pe larg despre echilibrarea hidraulică a instalației de încălzire, inclusiv despre cum se justifică lucrarea în fața proprietarilor.

2. Robinete termostatice pe radiatoare

Reduc consumul cu 8-15% pentru că opresc agentul termic când camera a atins temperatura setată. Costă 80-250 de lei bucata, montate. Diferența dintre un robinet termostatic complet și doar un cap termostatic montat pe un robinet vechi e explicată în ghidul despre robinetele termostatice de radiator — și contează, pentru că montajul greșit anulează economia.

3. Izolarea coloanelor și a conductelor din subsol

Cea mai ieftină lucrare din listă. Cochiliile de vată minerală sau spumă poliuretanică costă 15-40 lei pe metru liniar cu manoperă și pot tăia jumătate din pierderile de la subsol. Într-un bloc cu patru scări, investiția se recuperează frecvent în prima iarnă.

4. Reglarea curbei de temperatură la centrală

Gratis, dar aproape nimeni nu o face. O centrală care livrează constant agent la 75 de grade consumă inutil în lunile de tranziție. Cu o sondă exterioară și o curbă setată corect, economia ajunge la 8-12% pe sezon. Același principiu se aplică și la punctele termice de bloc.

5. Spălarea chimică a instalației

Radiatoarele colmatate cu nămol transferă cu 20-30% mai puțină căldură, iar proprietarii compensează ținând robinetele deschise la maximum. O spălare a instalației de încălzire la 8-10 ani readuce randamentul aproape de valoarea inițială.

6. Etanșarea tâmplăriei și izolarea nișelor de calorifer

Garniturile de la geamurile vechi și panoul subțire din spatele radiatorului sunt responsabile de o parte surprinzător de mare din pierderi. Un panou reflectorizant de 30-50 de lei în spatele fiecărui calorifer montat pe perete exterior aduce 2-4% economie.

7. Anveloparea termică a blocului

Cea mai scumpă și cea mai eficientă. Reduce factura cu 30-45%, uneori mai mult, dar înseamnă un proiect de câteva sute de mii de lei și o hotărâre a adunării generale luată în condițiile legii.

Cum prezintă administratorul aceste cifre în adunarea generală

Un tabel aruncat pe videoproiector nu convinge pe nimeni. Ce funcționează este o comparație pe apartamentul propriu al fiecăruia, plus un scenariu de risc. Recomandarea noastră: pregătiți trei coloane — factura din ianuarie anul trecut, estimarea pentru ianuarie 2027 la tariful actual, estimarea la tariful fără subvenție. Când proprietarii văd ce ar plăti în al treilea scenariu, discuția despre echilibrare hidraulică sau anvelopare se mută de la „e scump" la „când începem".

Partea procedurală nu are voie să fie improvizată. Convocarea adunării generale se face cu cel puțin 10 zile înainte, conform art. 47 din Legea 196/2018, prin afișare la avizier însoțită de tabel nominal semnat de proprietari sau prin scrisoare recomandată. Un convocator corect întocmit, cu ordinea de zi explicită, vă scutește de contestații ulterioare.

Al doilea document care contează este bugetul. O lucrare de echilibrare sau de izolare a subsolului trebuie să aibă linie distinctă în bugetul de venituri și cheltuieli supus aprobării, cu sursa de finanțare indicată — fond de reparații, cotizație suplimentară sau credit. Fără asta, comitetul executiv se trezește în februarie cu factura pe masă și fără acoperire.

Deci ce alegeți pentru iarna asta?

Dacă locuiți în București sau Iași și blocul e branșat corect la termoficare, rămâneți pe sistemul centralizat. Nicio centrală proprie nu bate un tarif subvenționat cu două treimi, iar banii pe care i-ați da pe echipament și montaj sunt mai bine investiți în robinete termostatice și în presiune asupra asociației pentru echilibrare hidraulică.

Dacă stați în Oradea, Timișoara sau într-un alt oraș unde subvenția a fost tăiată, iar instalația blocului e veche și prost echilibrată, centrala proprie devine o opțiune serioasă — cu condiția să faceți calculul complet, cu revizie, VTP și amortizare incluse, nu doar cu prețul gazului. Verificați înainte dacă blocul permite branșament individual și dacă aveți coș de fum conform, pentru că aici se blochează majoritatea proiectelor.

Iar dacă blocul urmează să fie anvelopat în următorii doi ani, amânați orice decizie de debranșare. După reabilitare, consumul scade atât de mult încât costurile fixe ale unei centrale proprii pot cântări mai greu decât economia la combustibil. Întrebarea corectă nu e „termoficare sau centrală?", ci „câtă căldură pierde blocul meu înainte să ajungă la mine?". Restul e aritmetică.