Distribuție orizontală 2026-2027: cum se împarte căldura

Un bloc nou, contor de energie termică propriu pe racordul fiecărui apartament, robinete termostatate pe fiecare radiator — pe hârtie, visul oricărui proprietar care s-a certat vreodată cu vecinii pe repartitoare. Apoi vine prima factură din ianuarie și apare întrebarea care blochează scara: dacă fiecare are contorul lui, de ce suma citirilor individuale nu dă nici pe departe cât scrie pe factura de la branșament? Diferența aceea — uneori 15%, uneori peste 25% din total — trebuie totuși plătită de cineva.

ANRE a pus pe masă, în consultare publică, un regulament dedicat exact acestei situații: imobile de tip condominiu cu distribuție orizontală a agentului termic și contoare individuale de energie termică. Până la intrarea lui în vigoare în formă finală, multe asociații repartizează „cum s-a obișnuit", ceea ce în practică înseamnă reguli diferite de la un bloc la altul și contestații lunare. Hai să vedem ce măsoară de fapt contorul din apartament, ce rămâne nemăsurat, cum se calculează consumul comun de încălzire într-un bloc nou și ce trebuie decis înainte ca factura din ianuarie să ajungă pe avizier.

Ce este distribuția orizontală și de ce „sare scânteia" la prima factură

Într-un bloc cu distribuție orizontală, agentul termic nu mai urcă prin coloane verticale care traversează camerele apartamentelor. Pe casa scării sau pe palier există două coloane principale — tur și retur — iar din ele pleacă un racord individual pentru fiecare apartament, prevăzut cu robinete de sectorizare și o buclă de măsură în care se montează contorul de energie termică pentru încălzire. În interiorul locuinței, țevile merg în șapă sau pe plintă, de la un distribuitor-colector către fiecare radiator.

Avantajele sunt reale și de aceea developerii au adoptat masiv soluția după 2010: fiecare proprietar își reglează singur temperatura, apa caldă vine la nivel de apartament, iar un restanțier poate fi deconectat fără să înghețe tot tronsonul. Operatorii care fac reconversia în blocurile vechi vorbesc de costuri orientative în jur de 3.000 lei pe apartament, incluzând proiectul, materialele, instalația și verificarea metrologică.

Problema apare la contabilitate, nu la țevi. Contorul de branșament măsoară tot ce intră în clădire. Contoarele individuale măsoară doar ce trece prin racordul fiecărui apartament. Între cele două valori rămâne mereu o diferență, generată de câteva lucruri foarte concrete: căldura cedată de coloanele de distribuție care urcă prin casa scării și de conductele din subsol, radiatoarele din spațiile comune, încălzirea indirectă a apartamentelor prin pereți și plăci, erorile de măsurare ale contoarelor mici atunci când debitele sunt foarte mici, plus decalajul dintre momentul citirii la branșament și momentul citirii în apartamente. Niciunul dintre aceste consumuri nu dispare. Toate ajung pe factura de căldură a blocului cu distribuție orizontală.

Distribuție orizontală vs. coloane verticale cu repartitoare: ce măsoară și ce nu

Mulți proprietari cred că un contor individual este „un repartitor mai bun". Nu este același lucru, și diferența schimbă complet logica listei de plată. Repartitorul montat pe radiator nu măsoară energie: înregistrează unități adimensionale pe baza temperaturii, care se transformă apoi în gigacalorii prin coeficienți. Contorul de energie termică măsoară debitul și diferența de temperatură tur-retur și livrează direct energia consumată. Dacă vă interesează comparația tehnică în detaliu, am dezvoltat-o separat în ghidul despre calorimetru versus repartitor de căldură.

Tabelul de mai jos pune față în față cele două situații, așa cum le vede un administrator când întocmește lista:

Observați un detaliu important: regulamentul ANRE din 2024, cel după care se face decontul în majoritatea blocurilor din România, spune explicit că nu se aplică imobilelor în care sunt montate contoare individuale și distribuția se face pe orizontală. Exact de aici vine vidul de reglementare care a produs, în ultimii ani, decizii improvizate și liste de plată contestate.

Regulamentul ANRE pentru energie termică 2026: ce aduce pentru blocurile cu contoare

ANRE a publicat în consultare publică, la 29 octombrie 2025, proiectul de ordin pentru aprobarea regulamentului privind repartizarea consumurilor de energie termică pentru încălzire în condominiile cu distribuție orizontală și contoare individuale. Termenul pentru propuneri a fost de 30 de zile, până la 28 noiembrie 2025. Regulamentul vizează blocurile alimentate din sistemul centralizat (SACET) sau dintr-o sursă locală, în care fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație are contor individual și clădirea are contor de branșament.

Ce prevede proiectul, în termeni practici:

• repartizarea se face lunar și exclusiv prin prestatori avizați de ANRE, nu „din Excel", de administrator;
• consumul comun se determină ca diferență între consumul total înregistrat de contorul de branșament și suma consumurilor individuale;
• costul consumului comun se repartizează proporțional cu cota-parte indiviză a fiecărui apartament sau spațiu, indiferent dacă acesta este racordat la sistemul de alimentare;
• prestatorul citește contoarele lunar, manual sau la distanță, verifică periodic funcționarea aparatelor, întocmește procese-verbale și comunică defectele ori suspiciunile de neconformitate;
• când citirea nu poate fi obținută, consumul se estimează conform formulelor din regulament, cu regularizare după prima citire reală;
• prestatorii au 30 de zile de la publicarea oficială pentru a notifica asociațiile cu care au contracte în derulare și 90 de zile pentru actualizarea programelor de calcul;
• asociația are obligația de a pune la dispoziția prestatorului toate datele necesare calculului — în primul rând tabelul actualizat al cotelor-părți indivize.

Numărul de blocuri vizate este deocamdată mic — presa a vorbit de doar câteva clădiri în București care îndeplinesc integral condițiile — dar crește repede, pe măsură ce ansamblurile noi se racordează la termoficare și tot mai multe asociații fac reconversia instalației.

Formula de defalcare, pas cu pas: exemplu pentru un bloc de 40 de apartamente

Mecanismul are trei linii și nimic mai mult. Întâi citiți contorul de branșament: acolo e totalul care se facturează. Apoi adunați citirile individuale ale celor 40 de contoare. Diferența este consumul comun, care se împarte pe cote-părți indivize. Simplu de scris, surprinzător de greu de acceptat la prima ședință.

Să luăm un bloc real ca structură: 40 de apartamente, 2.760 mp suprafață utilă totală, racordat la SACET, lună de vârf — ianuarie. Prețul folosit în exemplu este orientativ, aproximativ 366 lei/Gcal cu TVA, apropiat de nivelul facturat populației în Capitală.

Ce înseamnă asta pentru un proprietar atent? Că aproximativ un sfert din factura lui nu depinde de cât de economic se încălzește el, ci de cât de bine e izolată clădirea și cât de rațional e reglată instalația comună. Și că tabelul cotelor indivize devine, brusc, cel mai important document al asociației. Dacă al dumneavoastră nu e actualizat după ultimele dezmembrări sau alipiri de spații, folosiți un tabel cu informații privind cota-parte indiviză și suprafața utilă și refaceți-l înainte de sezonul rece.

Cât costă gigacaloria în 2026-2027 și de ce contează pentru cota comună

Procentul de consum comun se înmulțește cu prețul gigacaloriei. Un bloc din Timișoara și unul din București pot avea pierderi identice în procente și facturi foarte diferite în lei, pentru că subvenția locală diferă radical. Valorile de mai jos sunt orientative, culese din presa economică și din comunicările operatorilor, și trebuie confirmate cu factura dumneavoastră — unele orașe publică tarife cu TVA, altele fără.

Dacă vreți să traduceți singuri gigacaloriile din decont în lei, pas cu pas, avem un material dedicat despre conversia Gcal în lei pe apartament, plus un ghid de verificare a facturii emise de operator în articolul despre decontul de termoenergetică.

Cazurile-problemă: capăt de coloană, ultimul etaj, apartamente nelocuite, contoare defecte

Aici se joacă liniștea scării. Primul caz: apartamentele de la capătul coloanei de distribuție sau de la ultimul etaj. În sistemele verticale, acestea plăteau mai mult din cauza coeficienților de poziție. În distribuție orizontală, problema se inversează: proprietarul primește agent termic mai rece și debit mai mic, deci contorul lui arată un consum mic — dar în casă e frig. Soluția nu este un artificiu de repartizare, ci echilibrarea hidraulică a instalației, cu reglarea robineților de pe racorduri. Pentru apartamentele de colț și de la etajul superior, consumul măsurat va fi real mai mare, pentru că pierd mai mult prin anvelopă; remediul este izolarea, nu discountul. Logica coeficienților rămâne specifică lumii repartitoarelor, așa cum am explicat în ghidul despre coeficienții de corecție.

Al doilea caz: apartamentul nelocuit. Contorul arată zero, dar cota de consum comun se plătește în continuare, pentru că se calculează pe cotă-parte indiviză, indiferent de racordare. La fel stau lucrurile cu locuința în care proprietarul ține robinetele închise tot sezonul: aparatul nu înregistrează nimic, însă locuința se încălzește prin pereți și plăci de la vecini, iar acest transfer intră tocmai în diferența nealocată. Detaliile despre ce se plătește obligatoriu într-o locuință goală le găsiți în articolul despre apartamentul nelocuit și lista de întreținere.

Al treilea caz, cel mai spinos: contorul defect sau neconform. Proiectul de regulament tratează ca necontorizate apartamentele în care sigiliul de pe contor sau pe subansamble a fost deteriorat, s-au făcut intervenții neautorizate, proprietarul refuză înlocuirea aparatului defect ori nu permite accesul pentru verificarea periodică sau metrologică. În aceste situații consumul se determină prin estimare sau calcul tehnic, nu după indicațiile aparatului. Pentru a evita discuțiile de la caz la caz, comitetul executiv poate adopta în avans o procedură scrisă, pe modelul unei decizii a comitetului executiv, cu termene clare de anunțare și de remediere.

Verificarea metrologică: la contorul din apartament și la cel de branșament

Contorul de energie termică este un mijloc de măsurare supus controlului metrologic legal. Operatorii de termoficare indică un interval maxim admis între două verificări succesive de 4 ani pentru contoarele de energie termică, iar costurile de verificare la laboratoare autorizate se încadrează orientativ între 80 și 180 lei pe aparat, la care se adaugă manopera de demontare și remontare. Verificați întotdeauna specificația producătorului și buletinul de verificare metrologică primit.

Cine plătește? Legea este neașteptat de clară pe acest punct, iar mulți administratori o ratează.

Contorul de branșament este, în schimb, altă poveste. Proprietatea și obligația de verificare se stabilesc prin contractul de furnizare — la unii operatori aparatul aparține furnizorului, la alții asociației. Citiți contractul înainte să aprobați vreo cheltuială în adunarea generală.

Cât timp un contor este defect, consumul se estimează. Important: estimarea nu este o pedeapsă și nici un cadou, ci o valoare provizorie. După montarea aparatului nou sau după revenirea celui verificat, prestatorul trebuie să facă regularizarea: recalculează lunile afectate pe baza datelor reale disponibile și reglează diferențele în următoarea listă de plată. Cereți în scris nota de calcul a regularizării și atașați-o la explicațiile listei de plată, ca să nu fiți acuzat de aranjamente. Pentru contoarele vechi care nu pot fi citite de la distanță, merită să vă uitați și la calendarul de modernizare descris în materialul despre dispozitivele cu citire la distanță din 2027.

Cum contești o factură greșită sau o cotă comună umflată

Să zicem că în februarie cota comună sare de la 22% la 41% din total, fără nicio explicație. Ce faceți? Nu începeți cu scandalul în ședință, ci cu documentele. Regulamentele ANRE prevăd un termen de răspuns de maximum 30 de zile calendaristice pentru reclamațiile adresate prestatorului, iar fiecare sesizare se înregistrează cu număr. Pașii, în ordine:

Pentru pasul 4 aveți la dispoziție un model de contestație privind lista de plată, cotele de contribuție sau penalizările, completabil online. Un lucru de care puțini proprietari țin cont: depunerea contestației nu oprește automat curgerea penalizărilor. Conform art. 77 din Legea 196/2018, asociația poate percepe penalizări de maximum 0,2% pe zi de întârziere la sumele neachitate. Strategia sănătoasă este să plătiți partea necontestată și să urmăriți regularizarea sumei disputate. Procedura generală, cu termenele aplicabile relației cu furnizorii, e detaliată în ghidul nostru despre contestarea unei facturi de utilități la bloc.

Ce pui pe ordinea de zi a adunării generale înainte de factura din ianuarie

Octombrie și noiembrie sunt lunile în care se evită conflictele din februarie. Patru puncte merită trecute pe convocator, formulate explicit, nu la „diverse":

• Actualizarea și însușirea tabelului cotelor-părți indivize, documentul pe baza căruia se va împărți consumul comun;
• Contractul cu prestatorul avizat care face citirile și repartizarea lunară, cu tarif, calendar de citire și obligația de a transmite nota de calcul;
• Bugetul pentru verificările metrologice și pentru înlocuirea contoarelor defecte, cu mențiunea că aceste sume se repartizează pe beneficiari conform art. 87-88 din Legea 196/2018;
• Fondul necesar pentru echilibrare hidraulică și izolarea coloanelor din casa scării și subsol — singura intervenție care scade efectiv cota comună, nu doar o mută de la un proprietar la altul.

Convocarea nu se improvizează. Conform art. 47 din Legea 196/2018, aceasta se face cu cel puțin 10 zile înainte, prin afișare la avizier însoțită de tabel nominal semnat de proprietari sau prin scrisoare recomandată. Folosiți un model de convocator pentru adunarea generală și păstrați dovezile — fără ele, hotărârea poate fi atacată tocmai de cel care pierde la vot.

Ce face software-ul de administrare din toată această aritmetică

Repartizarea lunară pe 40 sau 120 de apartamente, cu diferență de branșament, cote indivize cu patru zecimale, contoare estimate și regularizări retroactive, nu se mai ține într-un fișier pe desktopul administratorului. Nu pentru că e imposibil, ci pentru că orice greșeală de o zecimală se transformă în trei contestații și o plângere la primărie.

Un sistem de administrare serios face patru lucruri care contează aici. Importă citirile — manual, din fișier sau din sistemele de telecitire — și le validează față de luna anterioară, semnalând indexurile imposibile. Preia facturile furnizorilor direct din SPV prin integrarea cu RO e-Factura, astfel încât valoarea din decont să fie exact cea facturată de operator, nu una transcrisă greșit. Calculează automat diferența de branșament și o repartizează pe cotă-parte indiviză, generând lista de întreținere conform Legii 196/2018 și normelor contabile pentru asociații. Și, poate cel mai important pentru liniștea scării, publică totul pe portalul proprietarului: fiecare locatar își vede propria citire, cota comună în lei, procentul lunii și explicațiile listei de plată, fără să mai sune administratorul.

În CondoFlow, de exemplu, lista de întreținere se generează automat, se afișează în aplicație pentru locatari și se exportă în PDF pentru avizier — iar modelele de listă de plată și de explicații ale listei sunt disponibile gratuit la secțiunea de formulare. Transparența asta nu e cosmetică: într-un bloc cu distribuție orizontală, unde un sfert din factură depinde de instalația comună, singura apărare a administratorului este un calcul care poate fi verificat de oricine, oricând.

Iarna 2026-2027 va fi prima în care multe asociații aplică un algoritm scris, nu o cutumă. Pregătiți tabelul cotelor indivize, contractul cu prestatorul și procedura pentru contoare defecte din toamnă, iar factura din ianuarie va fi doar o factură — nu un motiv de ceartă pe scară.