Radiatoare electrice și aeroterme la bloc 2026: cât costă lunar

Fiecare toamnă aduce același scenariu în blocurile din România. Pe 1 octombrie se încarcă instalațiile cu apă și încep probele de presiune, dar căldura nu pornește decât după trei zile consecutive cu temperaturi medii de cel mult 10 grade în intervalul 20:00–6:00. Între cele două momente pot trece două săptămâni. Iar în acele două săptămâni, în apartamente se întâmplă ceva ce nimeni nu planifică: se scot din debara aerotermele și radiatoarele cu ulei, toate în același timp, în același bloc, pe aceeași coloană electrică.

La asta se adaugă apartamentele debranșate definitiv, care se încălzesc electric tot sezonul. Rezultatul îl vedem în două locuri: pe factura individuală de curent și în tabloul electric al scării. Despre primul lucru se vorbește mult. Despre al doilea, aproape deloc — până arde ceva.

Octombrie: cele două săptămâni în care blocul consumă ca o hală

Să luăm un bloc obișnuit, patru etaje, 20 de apartamente, construit la începutul anilor '80. Caloriferele sunt reci, afară sunt 9 grade dimineața și 16 la amiază. Ce face un om normal? Scoate aeroterma din baie și o pune în living, iar în dormitorul copilului pornește radiatorul cu ulei. Două aparate, undeva între 2,5 și 4 kW doar în acel apartament.

Dacă jumătate din scară face același lucru în intervalul 18:00–22:00 — și o face, pentru că toți ne întoarcem acasă la aceleași ore — coloana electrică primește brusc o sarcină suplimentară de 25–40 kW. Nu peste tot se întâmplă ceva. Dar unde există conductori de aluminiu din anii '70, cleme oxidate și o siguranță generală care n-a mai fost verificată de un deceniu, se întâmplă.

Am văzut situația asta de aproape într-un bloc din Berceni: trei zile consecutive de declanșări ale protecției generale pe scara B, între 19:00 și 20:30. Administratorul a crezut la început că e defecțiune de la distribuitor. Nu era. Era pur și simplu suma consumurilor, într-un bloc în care nouă apartamente erau debranșate de la termoficare și se încălzeau exclusiv electric.

Partea care ne interesează ca administratori e că acest vârf de consum are trei consecințe simultane. Prima: facturile individuale cresc violent, iar o parte din proprietari vor veni la ședință cu reproșuri adresate asociației, deși consumul e strict personal. A doua: instalația comună — coloane, cleme, tablou general — lucrează la limită, iar îmbătrânirea ei se accelerează. A treia, cea mai neplăcută: apar improvizațiile. Prelungitoare subdimensionate, prize de pe casa scării folosite pentru un calorifer în boxă, triplu ștecăr pe triplu ștecăr. Toate trei se gestionează, dar numai dacă le anticipăm înainte de primul ger.

Cât costă, pe cifre: 2.000 W × ore × preț kWh 2026

Calculul e simplu și nu are nimic misterios. Un aparat de 2.000 W consumă 2 kWh pentru fiecare oră în care rezistența lucrează efectiv. Înmulțiți cu orele pe zi, cu 30 de zile și cu prețul kWh din contractul dvs. În 2026, după liberalizarea completă, prețul final cu TVA se învârte între aproximativ 1,10 și 1,60 lei/kWh, în funcție de furnizor și de ofertă — Hidroelectrica a stat în zona 1,06–1,28 lei, în timp ce alți furnizori au ajuns la 1,33–1,38 lei. Dacă nu v-ați uitat niciodată atent în factură, merită să comparați tarifele pe kWh practicate de furnizorii de energie în 2026 înainte de a trage concluzii despre cât vă costă încălzirea electrică.

Tabelul de mai jos arată costul lunar pentru un singur aparat de 2.000 W, la trei niveluri de preț. Cifrele sunt orientative și presupun că aparatul chiar funcționează atâtea ore — un termostat bun reduce timpul efectiv cu 30–40%.

Observați ultima linie. Un singur aparat, într-o singură cameră, poate depăși 1.000 de lei pe lună. Un apartament de două camere încălzit integral electric în ianuarie ajunge fără efort la 1.200–1.800 lei doar la curent. Comparativ, am analizat în detaliu cât costă încălzirea apartamentului în iarna 2026–2027 pe cele trei variante principale — și electricul pur rămâne cea mai scumpă opțiune pe termen lung, chiar dacă investiția inițială e de 300 de lei.

Radiator cu ulei, convector, aerotermă, infraroșu sau split: ce diferă de fapt

Aici apare cel mai persistent mit din discuțiile de pe scară: „radiatorul cu ulei consumă mai puțin”. Nu consumă. Orice aparat care produce căldură prin efect Joule — rezistență electrică — are randament de aproximativ 100%. Un kilowatt-oră electric devine un kilowatt-oră de căldură, fie că rezistența e scufundată în ulei, fie că suflă aer, fie că încălzește o placă de aluminiu. Diferă doar modul în care simțiți căldura și cât de repede.

Singura excepție reală e pompa de căldură, inclusiv aparatul de aer condiționat de tip split care funcționează pe modul încălzire. Acolo nu produceți căldură, o mutați din exterior în interior, iar pentru 1 kWh consumat obțineți 3–3,5 kWh de căldură la temperaturile medii din România (SCOP 3,0–3,5 pentru un sistem corect dimensionat). De aceea un split pornit iarna e de trei ori mai ieftin la oră decât o aerotermă.

Concluzia practică pentru un proprietar debranșat: dacă deja aveți aer condiționat montat, folosiți-l pe încălzire în octombrie și noiembrie. Costă aproape jumătate cât o aerotermă pentru același confort. Dacă vă gândiți să cumpărați ceva, un panou infraroșu de 800 W pentru dormitor face mai mult bine decât o aerotermă de 2.000 W, pentru că rămâne pornit mai mult timp la putere mică — exact ceea ce iubește o instalație electrică veche. Iar dacă aveți de gând să demontați aparatul de aer condiționat în toamnă, poate merită să îl lăsați montat încă două luni.

Partea tehnică pe care o ignoră toți: coloana nu e făcută pentru 20 de aeroterme

Aici intrăm în zona în care administratorul nu mai e doar contabil, ci om care răspunde de o instalație comună. Blocurile ridicate între 1960 și sfârșitul anilor '80 au fost proiectate pentru o putere instalată de 3–5 kW pe apartament, cu protecție generală de 25 A sau 32 A monofazat. Dar — și asta e detaliul crucial — coloana colectivă nu s-a dimensionat niciodată prin însumarea tuturor puterilor. S-au aplicat coeficienți de simultaneitate: proiectantul a presupus, pe bună dreptate pentru epoca aceea, că nu toți locatarii trag maximum în același moment.

Presupunerea aia cade exact în octombrie și în ianuarie. Încălzirea electrică e singurul consum din bloc care e perfect sincron, pentru că depinde de temperatura de afară, aceeași pentru toți. Frigiderele pornesc aleatoriu. Mașinile de spălat la fel. Aerotermele, nu — pornesc toate când se răcește, între 18:00 și 23:00.

Ce se întâmplă fizic: curentul care trece prin conductorii coloanei crește, iar pierderile prin încălzire cresc cu pătratul curentului. Dublați curentul și obțineți de patru ori mai multă căldură disipată în conductor. Dacă legăturile sunt din aluminiu, oxidate, cu cleme slăbite — și în majoritatea blocurilor nerenovate sunt — rezistența de contact în punctul respectiv e deja mare, iar acolo se concentrează tot. De la înnegrirea izolației până la aprinderea ei sunt câteva ierni, nu câteva ore. Dar ajunge acolo.

Dacă scara dvs. are declanșări repetate în fiecare seară de iarnă, problema nu se rezolvă cu o siguranță mai mare. Se rezolvă prin verificarea și, la nevoie, redimensionarea coloanelor. Costurile și etapele pentru o modernizare a instalației electrice la bloc le-am detaliat separat, dar reținem ordinul de mărime: 5.000–25.000 lei pe scară, în funcție de regimul de înălțime.

Semnele de alarmă pentru administrator și ce verificări merită banii

Un administrator care trece prin casa scării o dată pe săptămână cu ochii deschiși prinde 90% din probleme înainte să devină urgențe. Iată ce căutăm concret:

• Miros de izolație arsă sau de plastic încins în apropierea tabloului general sau a nișelor de coloană. Mirosul apare înaintea fumului. Nu îl ignorați niciodată, nici dacă dispare peste noapte.
• Declanșări repetate ale protecției generale, mai ales la ore fixe, seara. Un pattern orar e semnătura clasică a suprasarcinii, nu a unui defect.
• Prize sau întrerupătoare care se „înmoaie”, își schimbă culoarea, pârâie la introducerea ștecărului.
• Capace de tablou calde la atingere sau zgomot de bâzâit continuu din tablou.
• Urme de funingine în jurul clemelor, siguranțe care se ard în serie pe același circuit.

Două verificări fac diferența între a ghici și a ști. Prima e verificarea PRAM a tabloului electric al blocului — măsurarea rezistenței de izolație și a prizei de pământ, cu buletin semnat de un verificator autorizat. A doua, mai puțin cunoscută și extrem de utilă, e termografierea tabloului: o cameră cu infraroșu arată în zece minute care clemă lucrează la 90 de grade când restul stau la 35. Nu desfaceți nimic, nu întrerupeți alimentarea, vedeți direct punctul fierbinte.

Ce poate și ce nu poate interzice asociația

Întrebarea vine inevitabil la ședință: „Putem interzice aerotermele?”. Răspunsul scurt e nu, nu în proprietatea individuală. Un radiator electric cumpărat din magazin, cu marcaj de conformitate, folosit în apartamentul propriu, e un aparat electrocasnic legal. Asociația nu are instrumentul juridic să îl scoată din priză.

Ce poate face asociația e substanțial, totuși, și se întâmplă pe două planuri. Primul e regulamentul condominiului: acolo se pot stabili reguli clare pentru spațiile comune — interzicerea alimentării oricărui aparat din prizele de pe casa scării, din uscătorie, din boxe sau din subsol; interzicerea prelungitoarelor trase pe culoar; obligația de a anunța administratorul înainte de montarea unui consumator fix de putere mare. Aici asociația e proprietar și decide.

Al doilea plan e cel financiar, și e cel mai puternic.

Tradus în practică: dacă un proprietar alimentează un consumator din instalația comună a asociației, comitetul executiv poate stabili, prin decizie scrisă a comitetului executiv, cum se calculează contravaloarea acelui consum, în funcție de cantitate. Nu e o amendă inventată, e repartizare de cheltuială pe beneficiar.

În ce privește regulile de apărare împotriva incendiilor pentru prelungitoare, depozitarea de materiale pe căile de evacuare sau folosirea aparatelor de încălzire în spațiile comune, acestea nu sunt reglementate de Legea 196/2018. Verificați reglementările în vigoare și, ideal, cereți o consultare la inspectoratul pentru situații de urgență din județ — majoritatea oferă îndrumare gratuită asociațiilor care solicită.

Impactul pe lista de întreținere: curent comun și prize „generoase”

Dacă încălzirea electrică se face în apartament, pe contorul individual, pe lista de întreținere nu apare nimic. Așa ar trebui să fie. Problema e că în practică apare, și apare la curent comun.

Primul mecanism e banal: iarna crește consumul real al spațiilor comune — iluminat pe scară mai multe ore, pompe de recirculare, hidrofor, lift folosit mai des. O creștere de 20–30% pe iarnă e normală și explicabilă. Al doilea mecanism nu e normal: prizele din casa scării, din uscătorii și din subsoluri care alimentează radiatoare „doar o oră, cât lucrez în boxă”. Un calorifer de 2 kW pornit 6 ore pe zi într-o boxă adaugă circa 360 kWh pe lună în factura comună — adică 470 de lei împărțiți pe toată scara. Iar cel care plătește cel mai puțin din suma aia e chiar cel care o generează.

Cum îl depistați? Nu prin bănuieli, prin cifre. Comparați lunar consumul contorului de scară cu suma consumurilor cunoscute (corpuri de iluminat × ore, pompe, lift). Dacă diferența sare brusc în octombrie și rămâine ridicată, aveți un consumator necontorizat. Urmează pasul doi: închideți pe rând circuitele din tabloul de scară și urmăriți discul sau LED-ul contorului. Un contor care se învârte cu toate circuitele de iluminat oprite spune tot. Avem un ghid dedicat despre cum se detectează furtul de curent la bloc și cum se recuperează prejudiciul, iar pentru partea de calcul și repartizare am explicat separat cum se calculează corect curentul comun pe apartament în 2026.

Măsura preventivă cea mai eficientă costă 150–300 de lei: montați pe prizele din spațiile comune întrerupătoare cu cheie sau scoateți-le complet de sub tensiune, lăsând doar iluminatul. Nimeni nu trage un prelungitor de 20 de metri din apartament ca să încălzească boxa. O aplicație de administrare precum CondoFlow ajută aici mai mult decât pare: când aveți istoricul lunar al contorului de scară pe trei ani, anomalia de octombrie se vede dintr-o privire, nu după trei ședințe de reproșuri reciproce.

Checklist: 7 măsuri ieftine înainte de primul ger

Cea mai bună strategie împotriva facturii de 1.200 de lei nu e un aparat mai eficient, e o locuință care pierde mai puțină căldură. Următoarele șapte măsuri costă împreună sub 400 de lei pentru un apartament de două camere și reduc nevoia de încălzire electrică cu 20–35%. Le recomandăm proprietarilor prin anunț la avizier în prima săptămână din octombrie.

1. Etanșați ferestrele și ușa de balcon. Bandă autoadezivă de cauciuc, 15–30 lei rola. La tâmplăria PVC mai veche, reglați plantișoarele pe poziția de iarnă — gratuit, 10 minute cu o cheie imbus.
2. Folie reflectorizantă în spatele caloriferelor. 20–40 lei pe apartament. Trimite spre cameră căldura care pleca în peretele exterior; diferența e reală, mai ales la caloriferele montate în nișă.
3. Aerisiți corect caloriferele. Un radiator cu aer încălzește doar jumătatea de jos și vă obligă să compensați electric. Procedura durează cinci minute și e descrisă pas cu pas în ghidul nostru despre aerisirea caloriferelor la bloc.
4. Nu acoperiți caloriferele. Draperia lungă peste radiator sau măsuța lipită de el pot reduce cedarea de căldură cu 15–20%. Cea mai ieftină economie din lista asta.
5. Folosiți un termostat sau un priză-temporizator. 60–120 lei. Un radiator care menține 20 °C și nu 24 °C consumă cu aproximativ 25% mai puțin. Fiecare grad în plus costă 5–7% din factură.
6. Aerisiți scurt și intens. Cinci minute cu fereastra deschisă larg, nu o oră cu geamul pe „aerisire”. În al doilea caz răciți pereții, iar reîncălzirea lor e scumpă.
7. Verificați robineții termostatici. Dacă apartamentul e racordat la termoficare, un cap termostatic blocat vă ține camera rece degeaba. Costă 50–150 lei bucata și se schimbă în 15 minute — detalii în articolul despre robineții termostatici pentru radiatoare.

La nivel de asociație, mai adăugăm două: închideți ferestrele de pe casa scării (o fereastră spartă la etajul 4 răcește toată coloana de aer a scării) și montați amortizoare la ușa de intrare, ca să nu rămână deschisă. Nu încălzim strada, deși uneori pare.

Ce facem concret în octombrie 2026

Pe scurt, planul unui administrator responsabil arată cam așa. Afișați la avizier, înainte de primul val de frig, un anunț cu două informații: costul real al încălzirii electrice (tabelul din acest articol e suficient) și regulile privind prelungitoarele și prizele comune. Faceți un tur al subsolului, uscătoriei și casei scării, cu o lanternă, și notați orice priză care ar putea alimenta un radiator. Comandați o termografiere a tabloului general într-o seară rece — 200–300 de lei care vă pot scuti de un incendiu și de o anchetă.

Dacă scara are declanșări repetate, nu negociați cu realitatea: puneți subiectul pe ordinea de zi a adunării generale, cu un deviz în mână. Iar dacă aveți proprietari debranșați care se încălzesc exclusiv electric, discutați cu ei direct, nu prin avizier. Majoritatea nu știu că aparatul lor de 2.000 W contribuie la o problemă comună — iar când li se explică pe cifre, cei mai mulți trec de bunăvoie pe splitul pe care îl au deja montat pe fațadă.