Ansamblu cu 6 blocuri: cum se împart cheltuielile de incintă
Alei, pază, barieră și spații verzi într-un ansamblu rezidențial: modele de organizare, chei de repartizare și tabel cu procente pe bloc
Zăpada cade peste noapte pe aleea care leagă cele șase blocuri. Dimineața, firma de deszăpezire sună administratorul blocului 1 și întreabă cine semnează comanda. Blocul 3 spune că el are intrare separată din stradă și nu folosește aleea. Blocul 6, cel mai nou, susține că dezvoltatorul mai are contract de administrare a incintei până în primăvară. Până se lămuresc, trotuarul rămâne gheață, iar cineva își rupe mâna.
Scenariul nu e inventat. În ansamblurile ridicate în ultimii cincisprezece ani în Chiajna, Popești-Leordeni, Florești sau Giroc, cheltuielile de incintă sunt cea mai frecventă sursă de conflict între asociații vecine. Problema nu e suma — rar depășește 80-120 de lei pe apartament. Problema e că nimeni nu a stabilit la început cine deține aleea, cine contractează serviciul și după ce cheie se împarte factura. Hai să punem ordine.
- ✓ înainte de orice repartizare, citiți extrasul de carte funciară și actul de dezmembrare: aleea poate fi parte comună a unui singur condominiu, proprietate indiviză a tuturor blocurilor sau încă proprietatea dezvoltatorului.
- ✓ Pentru utilitățile din ansamblurile rezidențiale, art. 100 din Legea 196/2018 stabilește exact cine e titularul contractului, în funcție de instalația la care se face branșamentul.
- ✓ Cheile realiste diferă pe serviciu: deszăpezirea pe suprafață deservită, paza pe apartament, bariera pe beneficiari, spațiile verzi pe metru pătrat.
- ✓ Orice cheie de repartizare trebuie votată în fiecare adunare generală, cu convocare făcută conform art. 47 — o înțelegere pe grupul de WhatsApp între administratori nu obligă pe nimeni.
A cui e aleea, de fapt? Problema de proprietate vine înainte de contabilitate
Am văzut administratori care au repartizat trei ani la rând reparația unei alei care, juridic, nu aparținea niciunuia dintre cele șase blocuri. Era teren rămas în proprietatea dezvoltatorului, grevat de o servitute de trecere. Toți banii aceia au fost, în fond, investiție în proprietatea altcuiva.
Deci începeți de la hârtii, nu de la liste. Vă trebuie trei documente: extrasul de carte funciară pentru fiecare bloc (atenție la partea I, unde apare terenul aferent și cota indiviză), actul de dezmembrare prin care s-a tăiat lotul-mamă în parcele și, dacă există, actul de constituire a servituților. Citiți-le împreună cu planul de amplasament. Întrebarea la care trebuie să răspundeți e simplă: suprafața de teren pe care circulă toate blocurile apare înscrisă ca proprietate comună a tuturor proprietarilor din ansamblu, ca parte comună a unui singur condominiu, sau ca lot distinct al dezvoltatorului?
Cele trei răspunsuri duc la trei regimuri complet diferite. Dacă terenul e indiviz între toți proprietarii din ansamblu, cheltuiala e a tuturor și se împarte după criterii agreate în adunări generale. Dacă e parte comună a blocului 1, iar celelalte blocuri doar trec pe acolo în baza unei servituți, atunci blocul 1 suportă întreținerea, iar celelalte contribuie în limita înțelegerii din actul de servitute — sau a unui contract pe care îl semnează acum. Dacă e teren al dezvoltatorului, acesta administrează și facturează, iar dvs. plătiți ce scrie în contractul semnat la cumpărare.
Atenție la dotările „de ansamblu" care nu sunt ale ansamblului. Locul de joacă, foișorul sau aleea pietonală pot fi edificate pe parcela unui singur bloc, chiar dacă le folosesc toți copiii din incintă. Fără un acord scris între asociații, blocul-proprietar poate decide oricând să le închidă — și are dreptate juridic. Verificați în carte funciară înainte să treceți o astfel de dotare pe lista comună de cheltuieli.
Trei modele de organizare pentru un ansamblu cu șase blocuri

Legea nu vă obligă la un singur tipar. În practică, ansamblurile funcționează după trei modele, fiecare cu costuri și fricțiuni proprii.
Modelul 1 — asociație unică pe tot ansamblul. O singură asociație, un singur administrator, un singur cont, o singură adunare generală. Avantajul e enorm: cheltuielile de incintă nu mai trebuie repartizate între entități, ci doar între apartamente, exact ca orice cheltuială comună. Dezavantajul e politic. La 300-400 de apartamente, adunarea generală devine greu de ținut, iar blocurile mici rămân mereu în minoritate la vot. Dacă mergeți spre acest model din asociații existente, procesul seamănă cu o fuziune de asociații de proprietari, cu toate formalitățile ei.
Modelul 2 — asociații separate pe bloc, care contractează împreună. Cel mai frecvent în teren. Fiecare bloc își păstrează asociația, dar pentru pază, deszăpezire, spații verzi și barieră se semnează un contract comun cu mai multe asociații cosemnatare. Contractul trebuie să conțină explicit cheia de repartizare și modul de facturare: ideal, prestatorul emite șase facturi, fiecare pe asociația respectivă, cu procentul agreat. Astfel, restanța unui bloc nu blochează plata celorlalte și fiecare administrator are document contabil propriu.
Modelul 3 — federație de asociații sau prestator unic care facturează separat. Varianta „ușoară" a modelului 2: nu mai există un contract-cadru între asociații, ci un prestator care are șase contracte paralele, cu un caiet de sarcini identic. Merge bine pentru servicii divizibile (curățenie, spații verzi), prost pentru servicii indivizibile (un singur agent de pază nu poate fi tăiat în șase).
| Model | Cum se decide | Avantaj principal | Risc principal |
|---|---|---|---|
| Asociație unică pe ansamblu | O singură AGA, un singur buget | Zero negocieri între blocuri; cost de administrare mai mic pe apartament | AGA greu de ținut; blocurile mici rămân în minoritate |
| Asociații separate, contract comun | Hotărâre în fiecare AGA + contract cu 6 cosemnatari | Autonomie pe bloc, preț negociat în volum | Un bloc care iese din contract rupe echilibrul financiar |
| Prestator cu 6 contracte paralele | Fiecare asociație semnează separat | Simplu contabil, fără răspundere solidară | Nu funcționează pentru servicii indivizibile (pază, barieră) |
| Administrare de incintă prin dezvoltator | Contract semnat la cumpărarea apartamentului | Funcționează din prima zi, fără organizare | Tarif necontrolat de proprietari; transparență redusă |
Ce spune legea despre utilitățile din ansamblurile rezidențiale
Aici avem text clar, iar mulți administratori nu îl cunosc. Secțiunea dedicată contractării serviciilor de utilități în ansambluri din Legea 196/2018 rezolvă o întrebare care generează facturi plimbate între asociații luni de zile.
Cine e titularul contractului? Conform art. 100 alin. (2) din Legea 196/2018, calitatea de utilizator revine: a) asociației constituite la nivelul întregului ansamblu, când branșamentul se face la instalațiile comune interioare ale ansamblului, aflate în proprietatea comună a tuturor proprietarilor; b) proprietarului/dezvoltatorului ansamblului, când branșamentul se face la instalațiile aflate în proprietatea lui; c) asociației constituite la nivelul unui condominiu de tip bloc, când branșamentul se face la instalațiile comune interioare ale acelui bloc; d) proprietarului, când branșamentul se face direct la instalațiile interioare ale proprietății individuale.
Traducere practică: contorul de la care se alimentează iluminatul aleilor, pompa de la fântână sau bariera stabilește cine primește factura. Dacă acel tablou e racordat la rețeaua comună a ansamblului, titularul e asociația de ansamblu (dacă există) — nu „blocul care s-a oferit". Dacă e racordat la tabloul blocului 2, titularul e asociația blocului 2, iar celelalte cinci blocuri îi rambursează partea lor, pe baza unui decont și a unei hotărâri de AGA.
Al doilea lucru pe care art. 100 îl spune și pe care puțini îl aplică: rețelele comune se predau primăriei. Potrivit art. 100 alin. (3), asociația de ansamblu sau dezvoltatorul predă autorității administrației publice locale, în termen de 6 luni de la finalizarea lucrărilor de construcții, cu titlu gratuit, rețelele comune și terenul aferent până la branșamentele imobilelor, pentru a fi preluate în administrare și exploatare de furnizorul din unitatea administrativ-teritorială. Când predarea e decisă de o asociație de ansamblu, textul cere acordul scris al tuturor proprietarilor. Pentru ansamblurile finalizate la data intrării în vigoare a legii, art. 100 alin. (4) prevedea un termen de 3 luni de la intrarea în vigoare. Iar alin. (5) păstrează în sarcina dezvoltatorului obligația de a asigura furnizarea serviciilor către toți utilizatorii, în situația de la alin. (2) lit. b).
Verificați dacă predarea s-a făcut. O rețea de apă rămasă „privată" în incintă înseamnă că pierderile pe conducta de sub alee le plătiți dvs., nu operatorul. Am văzut ansambluri cu diferențe lunare de câteva sute de metri cubi exact din acest motiv — un fenomen rudă cu diferența de apă dintre apometrul general și suma apometrelor, doar că la scară de ansamblu.
Cheile de repartizare care rezistă la întrebări: serviciu cu serviciu

Regula de aur: fiecare serviciu primește cheia care reflectă cine îl consumă. Un procent unic pentru tot pachetul de incintă e comod pentru administrator și nedrept pentru cel puțin două blocuri din șase.
| Serviciu de incintă | Cheie recomandată | De ce ține în fața proprietarilor |
|---|---|---|
| Deszăpezire alei, material antiderapant | Suprafața deservită (mp de alee și trotuar aferent fiecărui bloc) | Firma facturează pe mp sau pe oră-om; costul urmează suprafața, nu numărul de oameni |
| Pază umană, dispecerat, intervenție | Pe apartament (egal), eventual ponderat cu spațiile comerciale | Serviciul e indivizibil și protejează la fel orice locuință, mare sau mică |
| Barieră, control acces, telecomenzi | Pe beneficiari (apartamente cu drept de acces auto / locuri de parcare arondate) | Cine nu are mașină și nu primește telecomandă nu are de ce să plătească mentenanța brațului |
| Iluminat exterior, pompe, hidrofor incintă | Consum măsurat pe contor separat, apoi împărțit pe apartament | Un contor dedicat încheie orice discuție despre „curentul care se duce în altă parte" |
| Spații verzi, irigații, tuns gazon | Pe mp de spațiu verde deservit sau pe suprafață utilă | Prestatorul tarifează pe mp; cheia copiază factura |
| Reparații alei, borduri, marcaje | Cotă indiviză din ansamblu sau mp deserviți, din fond de reparații comun | Investiția crește valoarea tuturor apartamentelor, proporțional cu proprietatea |
Iarna e sezonul în care cheile se testează serios. Deszăpezirea manuală se facturează de regulă la oră — în jur de 120 lei/oră pe lucrător, cu minim 4 ore pe intervenție, potrivit platformelor de intermediere, iar baremele publice pentru trotuare pornesc de la circa 32,69 lei/100 mp fără TVA (anexa de tarife a Primăriei Dobroești). Pentru 3.500 mp de alei într-un ansamblu mijlociu, un sezon cu 12-15 intervenții ajunge ușor la 15.000-25.000 de lei. Dacă vă pregătiți acum contractul, merită citit ghidul nostru despre clauzele unui contract de deszăpezire la bloc — timpul de intervenție și obligația de stoc de material antiderapant sunt cele două care vă scapă de procese.
La pază, aritmetica e brutală. Tarifele din licitațiile publice din 2026 se mișcă între 29 și 35 lei/oră/agent fără TVA, iar un post permanent are circa 730 de ore pe lună. Rezultă aproximativ 21.000-25.500 lei/lună pentru un singur post 24/7 (estimare proprie, orientativă). Împărțit la 320 de apartamente, dă 65-80 de lei pe apartament. De aici și reflexul multor ansambluri de a înlocui postul permanent cu patrulare plus dispecerat video.
Sfat practic: măsurați suprafețele o singură dată, cu un topograf, și consemnați-le în anexa contractului comun. Un tabel cu mp de alee, mp de spațiu verde și număr de apartamente pe bloc, semnat de toți șase, valorează mai mult decât zece ședințe de negociere. Pentru partea de cote, calculatorul de cotă-parte indiviză vă dă baza de la care plecați.
Model de tabel cu procente pe bloc și cum ajungeți la el
Să luăm un ansamblu real ca structură: șase blocuri, 318 apartamente, 4.100 mp de spații verzi, 3.500 mp de alei și platforme, o barieră la intrare și 212 locuri de parcare arondate. Tabelul de mai jos arată cum se nasc procentele — și de ce un singur procent pentru tot ar fi fost greșit.
| Bloc | Apart. | Mp alee deserviți | % pază (pe apart.) | % deszăpezire (pe mp) | % barieră (pe locuri) |
|---|---|---|---|---|---|
| Bloc 1 | 72 | 900 | 22,6% | 25,7% | 23,1% |
| Bloc 2 | 64 | 780 | 20,1% | 22,3% | 21,2% |
| Bloc 3 (intrare din stradă) | 40 | 260 | 12,6% | 7,4% | 8,0% |
| Bloc 4 | 56 | 640 | 17,6% | 18,3% | 18,4% |
| Bloc 5 | 48 | 520 | 15,1% | 14,9% | 16,0% |
| Bloc 6 | 38 | 400 | 11,9% | 11,4% | 13,2% |
| Total | 318 | 3.500 | 100% | 100% | 100% |
Observați blocul 3: are 12,6% la pază, dar doar 7,4% la deszăpezire, pentru că accesul lui principal e direct din stradă. Cu un procent unic de 12,6% aplicat la tot, ar fi plătit anual câteva mii de lei în plus pentru zăpadă de pe alei pe care nu calcă. Asta e genul de nedreptate care sparge un ansamblu în doi ani.
Odată stabilite procentele, repartizarea în interiorul fiecărui bloc urmează regulile obișnuite ale asociației — pe apartament, pe persoană sau pe cotă indiviză, după natura cheltuielii. Dacă aveți dubii în această etapă, ghidul despre repartizarea cheltuielilor în asociație și calculatorul de repartizare a cheltuielilor vă scutesc de improvizații. Un ansamblu cu șase liste de plată și un decont comun lunar se ține greu în Excel; de aceea tot mai mulți administratori de incintă mută evidența într-o platformă de administrare a asociației care gestionează mai multe entități cu chei diferite pe același set de facturi. Logica seamănă, la scară mare, cu problema cheltuielilor ținute separat pe scări: aceeași factură, baze de repartizare diferite.
Cum se votează: hotărâri care chiar obligă blocurile

Partea pe care se împiedică cele mai multe ansambluri. O cheie de repartizare agreată prin e-mail între șase administratori nu are nicio valoare dacă n-a trecut prin adunarea generală a fiecărei asociații.
Convocarea urmează art. 47 din Legea 196/2018: cu cel puțin 10 zile înainte, prin afișare la avizier însoțită de tabel nominal semnat de proprietari sau prin scrisoare recomandată. Hotărârile se adoptă conform art. 48, cu prezența personală a proprietarilor ori prin împuternicire scrisă și semnată. Verificați cvorumul înainte de ședință, nu după — calculatorul de cvorum pentru adunarea generală vă spune dacă puteți vota sau trebuie reconvocare.
AGA exclusiv online nu produce hotărâri opozabile. Puteți folosi un formular electronic pentru a sonda opțiunile proprietarilor înaintea ședinței, dar votul electronic rămâne strict consultativ. Hotărârea care obligă blocul la plata cotei de incintă trebuie adoptată în adunarea generală convocată conform art. 47, cu prezență personală sau împuternicire scrisă și semnată, conform art. 48.
Ordinea de zi trebuie să fie identică în toate șase convocatoarele, altfel veți avea șase hotărâri care spun lucruri ușor diferite. Puneți pe ordinea de zi, punct cu punct: aprobarea contractului comun și a prestatorului, aprobarea anexei cu suprafețe măsurate, aprobarea procentelor pe fiecare serviciu, plafonul anual de cheltuieli de incintă, mandatul dat președintelui pentru semnarea contractului și modul de decontare lunară. Folosiți același model de convocator pentru adunarea generală și consemnați rezultatul într-un model de hotărâre a adunării generale, cu tabelul semnatarilor atașat. Cele șase hotărâri devin anexă la contractul comun. Fără ele, prestatorul nu are cui factura dacă un bloc se răzgândește.
Un detaliu de bun-sens: stabiliți în hotărâre și cine verifică serviciul. Dacă nimeni nu confirmă că aleile au fost curățate de patru ori în ianuarie, veți plăti opt intervenții din factură. Un reprezentant pe bloc, cu drept de a semna procesul-verbal de prestație, costă zero lei și salvează mii.
Blocul care refuză să contribuie: ce puteți sista și ce nu
Se întâmplă. Blocul 3 decide în adunarea lui generală că nu mai participă la pază, pentru că are interfon și camere proprii. Ce faceți?
Primul lucru: separați situațiile. Dacă blocul nu a semnat niciodată contractul comun și nu are hotărâre de AGA în acest sens, nu îl puteți obliga la plată prin decizia celorlalți cinci. Dreptul lui de a folosi aleea izvorăște din proprietate sau din servitute, nu din contractul de pază. Soluția e juridică, nu administrativă: acțiune în instanță pentru obligarea la suportarea cheltuielilor de conservare a bunului comun, pe temeiul regulilor din Codul civil privind coproprietatea, cu dovezi despre suprafețele folosite. Discutați cu un avocat înainte, pentru că depinde mult de ce scrie în cartea funciară.
Dacă, în schimb, blocul a semnat și apoi a încetat plata, aveți contract — deci notificare, somație și, la nevoie, instanță. Somația de plată pentru restanțe e primul pas formal. Pentru penalizări, reperul legal e clar: maximum 0,2% pe zi de întârziere, aplicate conform art. 77 din Legea 196/2018, iar calculatorul de penalități de întârziere vă arată exact cât s-a acumulat.
Ce nu faceți niciodată: nu blocați bariera pentru locatarii blocului restanțier, nu le desfaceți telecomenzile, nu le interziceți accesul pe alee și nu le tăiați iluminatul. Împiedicarea accesului la propria locuință vă expune la acțiune în instanță și la plângere penală, iar cheltuielile de judecată le veți plăti din banii tuturor. Măsura legitimă e recuperarea creanței, nu pedepsirea vecinului.
Cât despre răspundere: dacă cineva alunecă pe aleea neîngrijită, păgubitul se va îndrepta spre cel care avea obligația de întreținere — proprietarul terenului sau asociația care și-a asumat contractual serviciul. „Blocul 3 nu a plătit" nu e apărare. De aceea insistăm pe două lucruri: un contract de deszăpezire cu timp de intervenție ferm și o poliță de răspundere civilă a asociației care să acopere expres spațiile exterioare, aleile și locul de joacă. Prima costă câteva sute de lei pe an, despăgubirea pentru o fractură costă mult mai mult.
Rolul dezvoltatorului în primii ani și cum ieșiți din contractul de incintă
În primii doi-trei ani după recepție, incinta e aproape întotdeauna administrată de dezvoltator sau de o firmă din grupul lui. Nu e nimic nelegal în asta: cineva trebuie să ude gazonul înainte ca proprietarii să se organizeze, iar art. 100 alin. (5) din Legea 196/2018 păstrează în sarcina dezvoltatorului obligația de a asigura furnizarea serviciilor de utilități către toți utilizatorii, în situația în care instalațiile furnizorului se racordează la instalațiile aflate în proprietatea lui.
Problema apare la transparență. Contractul semnat la cumpărare conține, de obicei, o „taxă de administrare a incintei" exprimată în euro pe lună sau pe mp, cu formulă de indexare și termen de denunțare. Scoateți-l din dosar și citiți trei lucruri: durata și condițiile de încetare, dacă prevede obligația de a prezenta deconturi și documente justificative, și dacă vă dă drept de veto asupra majorărilor. Datele de piață arată de ce merită efortul: pachetul de facilități într-un ansamblu de nivel mediu se încadrează în jur de 60-80 de euro pe lună, iar în ansamblurile de lux depășește 240 de euro, în timp ce întreținerea totală la un bloc nou se întinde între aproximativ 400 și 900 de lei lunar. Diferența dintre un tarif negociat și unul moștenit se vede în bugetul fiecărei familii.
Ieșirea se face în trei pași. Întâi vă constituiți asociațiile (sau asociația de ansamblu) și cereți dezvoltatorului predarea documentelor: planuri, garanții, contracte de service, situația rețelelor și dovada predării lor către primărie, conform art. 100 alin. (3). Apoi scoateți la licitație serviciile de incintă — minimum trei oferte comparabile, cu caiet de sarcini comun pentru toate cele șase blocuri. În final, denunțați contractul de administrare conform clauzei din el și semnați noul contract de administrare cu firmă specializată sau angajați administrator propriu.
Un avertisment din teren: nu rupeți contractul vechi înainte să aveți noul prestator mobilizat. Am văzut un ansamblu din Ilfov care a denunțat contractul de incintă în decembrie și a rămas trei săptămâni fără deszăpezire și fără pază, pentru că noua firmă nu avea agenți disponibili în sezon. Suprapuneți cele două contracte cu două săptămâni și plătiți-le pe amândouă pentru acel interval. E cea mai ieftină asigurare pe care o puteți cumpăra.
Întrebări frecvente
Pot fi obligat să plătesc paza din ansamblu dacă nu am semnat nimic?+
Depinde de ce a votat asociația dvs., nu de ce au decis vecinii. Dacă adunarea generală a blocului, convocată conform art. 47 și cu hotărâre adoptată potrivit art. 48 din Legea 196/2018, a aprobat participarea la contractul comun și cheia de repartizare, cota devine obligatorie pentru toți proprietarii din bloc, inclusiv pentru cei care au votat împotrivă. Dacă nu există o asemenea hotărâre, suma trecută pe lista de plată poate fi contestată. Cereți copia hotărârii și a contractului în baza dreptului de consultare a documentelor asociației, prevăzut la art. 28.
Cine plătește reparația aleii pe care circulă toate cele șase blocuri?+
Cel care o deține, împreună cu cei care au drept de folosință stabilit prin servitute sau prin coproprietate. Răspunsul se citește în extrasul de carte funciară și în actul de dezmembrare. În practică, lucrarea se finanțează din fondul de reparații al fiecărei asociații, cu procente votate în toate adunările generale implicate, pe baza unui raport de necesitate și a cel puțin trei oferte. Dacă terenul a fost predat primăriei conform art. 100 alin. (3) din Legea 196/2018, reparația nu mai e în sarcina proprietarilor — verificați întâi dacă predarea s-a consumat.
Ce fac dacă dezvoltatorul administrează incinta și nu prezintă deconturi?+
Cereți în scris, cu număr de înregistrare, situația detaliată a cheltuielilor pe ultimele 12 luni și copiile facturilor de la prestatori. Trimiteți solicitarea din partea tuturor celor șase asociații, semnată de președinți — un singur bloc e ușor de ignorat, șase nu. Dacă refuzul persistă, rămâne calea contractuală: notificare de punere în întârziere, invocarea clauzelor de transparență din contractul de administrare și, dacă acestea lipsesc, denunțarea lui conform termenelor prevăzute. Pentru aspectele contractuale concrete, consultați un avocat înainte de a opri plățile.
Se poate ține adunarea generală online pentru bugetul de incintă?+
Nu pentru hotărâri. O adunare generală exclusiv online nu produce hotărâri opozabile proprietarilor. Convocarea trebuie făcută conform art. 47 din Legea 196/2018, cu cel puțin 10 zile înainte, prin afișare la avizier însoțită de tabel nominal semnat sau prin scrisoare recomandată, iar hotărârile se adoptă potrivit art. 48, cu prezență personală sau prin împuternicire scrisă și semnată. Puteți folosi un sondaj online înainte de ședință, pentru a estima opțiunile, dar votul electronic rămâne strict consultativ și nu înlocuiește semnăturile din tabelul adunării.
Cât pot fi penalizările pentru restanțele la cheltuielile de incintă?+
Maximul legal este 0,2% pe zi de întârziere, aplicat conform art. 77 din Legea 196/2018. Procentul se stabilește prin hotărâre a adunării generale și nu poate depăși acest plafon; el se aplică sumei restante, nu întregii liste de plată. Important: cheltuielile de incintă trebuie să apară distinct pe lista de plată, cu explicația cheii folosite, altfel penalizarea e ușor de contestat. Verificați calculul cu un instrument dedicat înainte să trimiteți somația, pentru că o sumă greșită vă slăbește poziția în instanță.
Un bloc cu barieră proprie trebuie să plătească și bariera comună de la intrare?+
Dacă locatarii lui trec prin bariera comună pentru a ajunge acasă, da — folosesc serviciul. Dacă blocul are acces auto direct din drumul public și nu primește telecomenzi pentru bariera de la intrarea în incintă, cheia „pe beneficiari" îl exclude în mod firesc de la mentenanța acesteia. Soluția curată e să legați plata de numărul de dispozitive de acces active alocate fiecărui bloc și să treceți această regulă în anexa contractului comun. Lista telecomenzilor se actualizează oricum anual, deci baza de repartizare rămâne verificabilă.
Ce se întâmplă cu rețelele de utilități din incintă — rămân ale noastre?+
Nu ar trebui. Potrivit art. 100 alin. (3) din Legea 196/2018, rețelele comune și terenul aferent până la branșamentele imobilelor se predau primăriei cu titlu gratuit, în termen de 6 luni de la finalizarea lucrărilor de construcții, pentru a fi preluate în administrare și exploatare de furnizorul din localitate; în cazul asociației de ansamblu, decizia de predare cere acordul scris al tuturor proprietarilor. Pentru ansamblurile finalizate la data intrării în vigoare a legii, alin. (4) prevedea un termen de 3 luni. Cereți la primărie dovada predării — e primul document de verificat.
Modele utile pentru acest subiect
- Cerere de înființare, transformare sau divizare a asociației de proprietari — pentru trecerea la o asociație unică pe ansamblu sau invers.
- Model de hotărâre a adunării generale — documentul cu care fiecare bloc aprobă contractul comun și procentele.
- Tabel cu cota-parte indiviză și suprafața utilă — baza de calcul pentru cheile de repartizare.
Articol plătit · 799 RON
Ai un serviciu pentru asociații? Publică pe blogul CondoFlow
Ofertă pentru firme din jurul asociațiilor (nu pentru produse concurente). Maxim 2 linkuri, marcat clar „Articol plătit”. Plata nu garantează publicarea — vezi termenii.
Pune in practica ce ai citit
CondoFlow automatizeaza facturarea, platile si contoarele pentru asociatia ta — vezi toate functionalitatile si preturile. Incearca gratuit 6 luni — fara card bancar.
Primesti ghiduri noi direct pe email
Legislatie, bune practici si noutati pentru administratori. Un email pe saptamana, fara spam.
Te poti dezabona oricand, cu un click.
Inginer software cu peste 12 ani de experienta in ecosistemul Laravel, consultant senior si Laravel Certified Developer. Fondatorul CondoFlow - platforma moderna de administrare a asociatiilor de proprietari din Romania. Specializat in SaaS, fintech si digitalizare.
LinkedIn