Câte orașe mai au termoficare în iarna 2026-2027: harta SACET
Din 315 sisteme centralizate în 1989 au rămas 49 de localități monitorizate, iar în 33 dintre ele oamenii se debranșează. Ce riscă blocul dvs.
La începutul lui octombrie 2026 s-a dat drumul la căldură pe etape: Cluj-Napoca pe 2 octombrie, Botoșani pe 5, Oradea pe 15, Ploiești pe 20, iar la București Termoenergetica a început probele calde pe 16 octombrie. Pare o rutină de sezon. Numai că în spatele acestor anunțuri se ascunde o hartă care se subțiază an după an: din 315 sisteme de alimentare centralizată cu energie termică care funcționau în 1989, au mai rămas 49 de localități în raportul anual al ANRE, iar o parte dintre ele sunt deja sisteme fără clienți.
Întrebarea pe care o primim cel mai des de la administratori nu este „cât costă gigacaloria?”, ci alta, mult mai dură: blocul nostru va mai avea de unde să ia căldură peste doi ani? Hai să ne uităm la cifre, pe orașe, și apoi la ce poate face concret o asociație de proprietari înainte să fie pusă în fața faptului împlinit.
📌 Pe scurt
- ✓Din 315 SACET-uri existente în 1989 au dispărut 266; ANRE mai monitorizează 49 de localități, iar în 33 dintre ele au avut loc debranșări în 2025.
- ✓La finalul lui 2025 mai erau racordate 1.002.509 locuințe, cu 16.414 mai puține decât în 2024 și cu peste 180.000 mai puține decât în 2017.
- ✓Pierderile pe rețea sunt de 30-35% la nivel național, cu vârfuri de peste 41% la Timișoara și pe distribuția din Constanța.
- ✓Trecerea la o soluție proprie costă orientativ 3.000-3.500 de euro pe apartament pentru o centrală individuală — bani pe care nimeni nu vi-i dă în avans.
Cifrele sezonului: de la 315 sisteme la 49 de localități
Declinul nu s-a produs brusc. Un raport al Ministerului Energiei și al Ministerului Dezvoltării din 2015 numără 315 SACET-uri în 1989. Până în 1997 se opriseră doar 8. Apoi a venit valul: între 1997 și 2003 s-au închis 120 de sisteme, iar în următorii 11 ani încă 118. În total, 266 de sisteme de termoficare au ieșit din funcțiune în aproximativ trei decenii. Asta înseamnă că s-a pierdut în jur de 85% din infrastructura centralizată a țării, iar astăzi doar circa 5% dintre orașele României mai au termoficare.
Pentru sezonul în curs, cifra de referință este cea din raportul ANRE privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru anul 2025: 49 de localități rămân în monitorizare. Atenție la o nuanță care se pierde în titluri — nu toate cele 49 au sistem viu. Unele sunt carcase administrative: Deva, de exemplu, raporta un grad de racordare de 0% după ce termocentrala Mintia și-a încetat activitatea, iar la Horezu sistemul alimenta nouă blocuri. Asociația Energia Inteligentă vorbește, de aceea, despre doar 37 de localități cu încălzire centralizată efectivă, față de 330 în 1990.
Numărul de consumatori spune povestea și mai clar. la 31 decembrie 2025 erau 1.012.681 de consumatori SACET, din care 8.261 operatori economici, 1.911 instituții publice și 1.002.509 locuințe. Pragul psihologic de un milion de apartamente este la un sezon distanță.
Iată evoluția, pe datele ANRE:
| Final de an | Locuințe racordate la SACET | Variație față de anul anterior |
|---|---|---|
| 2017 | 1.183.439 | — |
| 2022 | 1.045.634 | — |
| 2023 | 1.029.737 | −15.897 |
| 2024 | 1.018.923 | −10.814 |
| 2025 | 1.002.509 | −16.414 |
Observați accelerarea din 2025. După doi ani de scădere mai lentă, ritmul s-a dublat. Iar debranșările nu mai sunt un fenomen local: dacă în 2024 s-au înregistrat în 10 din 49 de localități (12.553 de locuințe), în 2025 au apărut în 33 din 49. Singura excepție notabilă în sens invers rămâne Oradea, împreună cu comuna Sânmartin, unde s-au rebranșat 1.161 de locuințe în 2024 și 789 în 2025.
Harta pe regiuni: unde ține termoficarea și unde abia respiră

Geografia termoficării românești este surprinzător de inegală. Sistemele funcționale se găsesc în 28 din 41 de județe, dar în 13 dintre ele doar municipiul-reședință mai are SACET — printre altele Iași, Bacău, Giurgiu. Zece județe au câte două orașe cu sistem centralizat (Vaslui, Buzău, Vrancea, Călărași), Suceava și Harghita au câte trei, iar Vâlcea și Constanța câte patru, deși nu toate operează efectiv.
La polul opus, zece județe au renunțat complet, de ani buni: Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Caraș-Severin, Dâmbovița, Ialomița, Maramureș, Neamț, Satu Mare și Sălaj. În Alba Iulia, de pildă, furnizarea centralizată nu a mai fost rentabilă încă de la începutul anilor 2000, punctele termice au fost casate pe rând, iar primăria a încheiat contractul cu operatorul în 2011.
Repartiția pe regiuni, la finalul lui 2025, arată cât de concentrată a devenit termoficarea: București-Ilfov are 533.407 locuințe racordate — mai mult de jumătate din total — în timp ce regiunea Centru are doar 14.359. Craiova raporta un grad de racordare de 99%, Bucureștiul 90%, Ploiești 83%, Brașov 76%, Iași 71%, Oradea 70%, Arad 52%, Râmnicu Vâlcea 50,37%. Restul sistemelor au pierdut majoritatea clienților: doar o treime din cele 49 de sisteme funcționale mai au peste jumătate din abonații inițiali.
Am grupat orașele în patru categorii, după cât de solid arată sursa și rețeaua în acest sezon:
| Categorie | Orașe reprezentative | Ce le caracterizează |
|---|---|---|
| Sistem stabil, cu investiții | Oradea, Craiova, Ploiești, Brașov | Grad de racordare peste 70%, pierderi sub media națională, rebranșări la Oradea |
| Sistem mare, dar pe datorii | București, Constanța, Timișoara, Iași | Pierderi de 38-42%, subvenții uriașe, lanțuri de datorii între producător și distribuitor |
| Sistem în reorganizare | Arad, Suceava, Galați | Contracte rupte sau tarife respinse în consiliul local, operator nou înființat |
| Sistem închis sau fără clienți | Tulcea, Deva, Alba Iulia, Vaslui | Serviciu desființat prin hotărâre de consiliu sau racordare aproape de zero |
Cazul Arad merită subliniat, pentru că e modelul la care se uită multe primării: după ce contractul cu CET Hidrocarburi a fost rupt și întregul consiliu de administrație a demisionat, municipalitatea a înființat în 2026 o societate nouă, Arad Energy S.A., cu un capital de 15 milioane de lei, deținută integral de oraș. Nu e o renunțare la termoficare, e o resetare. Dar arată cât de fragil poate fi echilibrul dintre primărie, operator și producător.
De ce cade un SACET: anatomia prăbușirii în patru pași
Sistemele nu mor dintr-o singură cauză. Mor din combinația a patru factori care se alimentează reciproc, într-un cerc din care e aproape imposibil să ieși fără bani publici masivi.
1. Pierderile pe rețea
Conductele pozate în anii '70-'80, cu izolație degradată și canale termice inundate, pierd între 30% și 35% din energia produsă, în medie, la nivel național. Analizele Energy Policy Group arată vârfuri de 41,8% la Timișoara și 39% în București, iar bilanțul termoenergetic al Constanței pentru 2025 indică 31,75% pierderi pe transport și 41,50% pe distribuție. Termoenergetica a raportat pierderi reale de circa 41% în 2025. Practic, din două gigacalorii plătite de oraș, una se duce în pământ. Dacă vreți să înțelegeți exact cine suportă aceste pierderi în lista lunară, am detaliat mecanismul în articolul despre pierderile de agent termic și ce plătește blocul.
2. Debranșările în cascadă
Fiecare apartament care pleacă lasă aceleași conducte de alimentat, dar cu mai puțini plătitori. Costul fix pe gigacalorie urcă, factura celor rămași crește, încă câțiva se debranșează. ANRE constată de ani de zile același lucru: numărul în scădere de consumatori diminuează eficiența sistemului, iar pierderile substanțiale atrag prețuri mari de furnizare. La un moment dat, rețeaua devine o instalație de încălzit subsoluri.
3. Subvenția locală nesustenabilă
Diferența dintre costul real și prețul facturat populației o plătește primăria. La București, Termoenergetica cumpără gigacaloria de la ELCEN cu 485,37 lei și o vinde populației la 330 de lei, în timp ce prețul real estimat ajunge la 921,82 lei/Gcal — municipalitatea acoperă în jur de 60%. La Constanța, proiectul de hotărâre pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2026 prevedea un preț local de 1.272,40 lei/Gcal fără TVA și un preț facturat populației de 330,58 lei/Gcal fără TVA. La Oradea, din iulie 2026, populația plătește 550,76 lei/Gcal cu TVA, față de un preț local de 734,58 lei/Gcal, deci o subvenție de 183,82 lei/Gcal. Cât ține un buget local la asemenea diferențe? Am scris separat despre cât plătește efectiv primăria la gigacalorie.
4. Lanțul datoriilor și lipsa investiției în sursă
Aici se rupe de obicei firul. Investițiile raportate pe kilometru de rețea de distribuție în perioada 2019-2022 au fost de 74 euro/km la Brașov, 55,76 euro/km la Iași și 2,77 euro/km în București — iar la Galați, Ploiești și Tulcea, zero. Fără bani în sursă, orice avarie la cazan devine o criză de oraș. În octombrie 2026, producătorul de căldură al Sectorului 1 al Capitalei, CET Grivița, a intrat în insolvență la cerere proprie, cu datorii la furnizorii de gaze și o pierdere de peste 26 de milioane de lei pe 2025. Termoenergetica avea, la începutul lui 2026, datorii raportate de circa 1,8 miliarde de lei, iar furnizorii de materiale refuzau livrările.
Cum verificați concret situația blocului dvs.

Nu vă bazați pe zvonuri de la ghereta de la intrare. Situația unui SACET este documentată public, iar o asociație poate obține în două-trei săptămâni o imagine destul de exactă. Iată ordinea în care merită să căutați.
- Identificați operatorul și forma lui juridică. Societate pe acțiuni a primăriei? Operator privat cu contract de delegare? Regie locală? Verificați pe portalul instanțelor dacă are dosare de insolvență și pe site-ul ANAF dacă figurează cu datorii. Un operator în insolvență nu se oprește automat, dar deciziile trec prin administratorul judiciar.
- Cereți contractul de furnizare al asociației. Uitați-vă la durată, la clauzele de reziliere și la termenul de preaviz pe care operatorul trebuie să vi-l dea dacă sistează serviciul. Multe asociații descoperă abia în criză că lucrează pe un contract expirat, prelungit tacit.
- Citiți raportul anual ANRE privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, cu anexele privind caracteristicile SACET și investițiile în infrastructură. Acolo găsiți, pe localitatea dvs., numărul de consumatori, pierderile raportate și investițiile din ultimii ani.
- Verificați licența operatorului la ANRSC și istoricul sancțiunilor. Dacă aveți deja reclamații nerezolvate, procedura este descrisă pas cu pas în ghidul despre cum sancționați operatorul prin ANRSC.
- Căutați hotărârile de consiliu local din ultimele 24 de luni pe tema energiei termice: aprobări de preț local, subvenții, majorări de capital, acoperirea pierderilor, strategii de alimentare cu energie termică. Tendința se vede imediat — fie bugetele cresc și apar proiecte, fie se votează doar petice.
- Uitați-vă la bugetul local pe 2027 și la proiectul de buget în dezbatere publică. Dacă subvenția pentru energia termică scade de la un an la altul fără o explicație tehnică, pregătiți-vă pentru facturi mai mari. Timișoara a redus deja subvenția prin hotărâre de consiliu.
- Întrebați despre proiectele cu finanțare europeană sau din Fondul de Modernizare aflate în derulare pe rețeaua care alimentează blocul dvs.: ce tronsoane, ce termene, ce stadiu fizic.
Dreptul dvs. de a vedea documentele
Orice proprietar poate consulta documentele asociației, inclusiv contractul cu furnizorul de energie termică și facturile, conform art. 28 din Legea 196/2018. Dacă vi se refuză accesul, depuneți o cerere scrisă de consultare a documentelor și păstrați dovada înregistrării.
Semnalele de alarmă pe care asociația le vede primele
Primăria anunță oficial închiderea unui sistem în ultimul moment. Dar un administrator atent vede semnele cu unul-doi ani înainte, în documente care îi trec oricum prin mână. Pe care să le urmăriți?
Factura cu pierderi mari și în creștere. Dacă diferența dintre energia măsurată la contorul de bloc și suma consumurilor repartizate crește de la un sezon la altul, rețeaua din amonte se degradează. Notați lunar indexul contorului de energie termică și comparați cu aceeași lună din sezonul precedent.
Avarii repetate pe același tronson. Trei intervenții pe aceeași coloană de cartier într-o iarnă nu sunt ghinion, sunt o conductă la capătul duratei de viață. Țineți un registru simplu, cu data, durata întreruperii și numărul de sesizare. Este cel mai bun argument când cereți despăgubiri — iar procedura de despăgubire pentru lipsa căldurii cere exact acest tip de dovadă.
Întârzieri la pornirea căldurii. Legislația leagă startul sezonului de condițiile meteo, nu de o dată fixă din calendar: furnizarea începe după ce se înregistrează trei zile consecutive cu temperaturi medii exterioare de +10°C sau mai puțin. Când orașele vecine pornesc pe 5 octombrie și la dvs. se dă drumul pe 25, problema nu e la termometru.
Datorii publice ale operatorului la furnizorul de gaz. Acesta e semnalul cel mai serios. Un operator care nu-și plătește gazul nu are cum să producă agent termic la -15°C. CET Grivița a ajuns în insolvență exact pe acest traseu.
Personal care pleacă și furnizori care refuză să livreze. Când se aud demisii în bloc din conducerea operatorului sau când firmele de piese nu mai livrează fără plata în avans, numărătoarea inversă a început.
Atenție la contorul de bloc
Un contor de energie termică cu verificarea metrologică expirată vă pune în poziția de a nu putea contesta nimic. Verificați buletinul de verificare și termenul lui înainte de prima factură mare a sezonului, nu în ianuarie.
Scenariile de rezervă și cât costă pornirea lor, pe apartament

Să presupunem cel mai rău: consiliul local votează desființarea serviciului, ca la Tulcea în iulie 2025, unde 6.809 utilizatori casnici au rămas fără furnizor după ce Energoterm a intrat în insolvență. Primăria a oferit tichete pentru achiziția de centrale, nu bani. Ce opțiuni are blocul și cât costă fiecare?
| Soluție | Cost orientativ de pornire / apartament | Termen realist | Risc principal |
|---|---|---|---|
| Centrală individuală pe gaz | 3.000-3.500 euro (centrală ~1.500 euro, branșament ~500 euro, instalație interioară ~700 euro) | 3-6 luni, dacă există capacitate în rețeaua de gaz | Avize de gaz, coș de fum, acordul vecinilor |
| Centrală termică de scară | 4.000-9.000 lei pe apartament | 6-12 luni cu proiectare și autorizare | Hotărâre AGA cu majoritatea cerută de lege, spațiu tehnic, operare |
| Pompă de căldură aer-aer (soluție de avarie) | 3.000-6.000 lei pe apartament pentru 1-2 aparate | 2-6 săptămâni | Randament slab sub -10°C, cost lunar de 350-500 lei la -5°C |
| Rămânerea în sistem, cu presiune pe primărie | 0 lei investiție, dar facturi în creștere | Imediat | Sistarea serviciului fără alternativă pregătită |
Cifrele sunt estimări de piață, orientative, și variază mult cu etajul, cu lungimea traseelor și cu zona. La centrala individuală adăugați costurile recurente: revizie de circa 300 de lei la doi ani și verificare ISCIR de circa 300 de lei la trei ani. Dacă vă gândiți serios la varianta colectivă, comparați întâi cifrele din analiza despre centrala termică de scară și când bate termoficarea, iar pentru planificarea pe etape avem un ghid dedicat situației în care orașul închide termoficarea și aveți șase luni la dispoziție.
Hotărârea trebuie luată corect, altfel nu valorează nimic
Orice decizie de acest calibru se ia în adunarea generală. Convocarea se face cu cel puțin 10 zile înainte, prin afișare la avizier plus tabel nominal semnat sau prin scrisoare recomandată, conform art. 47 din Legea 196/2018. Hotărârile cer prezența personală sau împuternicire scrisă și semnată, potrivit art. 48. O ședință exclusiv online nu produce hotărâri opozabile, iar votul electronic are valoare strict consultativă.
Ce înseamnă pentru valoarea apartamentului un bloc fără sursă de căldură
Aici discuția devine foarte concretă pentru oricine se gândește să vândă în următorii ani. Un apartament într-un bloc rămas fără sursă de căldură nu se devalorizează cu procentul pe care îl vedeți în anunțurile de pe portaluri — se devalorizează cu costul soluției de înlocuire plus riscul. Iar cumpărătorii calculează repede.
Gândiți-vă la cum arată negocierea. Un apartament de două camere la etajul 4, fără centrală și fără posibilitate imediată de branșare la gaz, intră automat în categoria „necesită investiție”. Cumpărătorul scade cei 3.000-3.500 de euro ai centralei, apoi mai scade o marjă pentru bătaia de cap cu avizele, apoi încă una pentru incertitudinea legată de acordul vecinilor și de coșul de fum. În blocurile unde rețeaua interioară de încălzire este pe distribuție verticală, mai apare și costul refacerii instalației interioare.
Mai subtil, dar la fel de important: un bloc în care jumătate din apartamente au centrale proprii și jumătate stau pe termoficare devine un bloc cu două tabere, cu pereți interiori care fac transfer de căldură între apartamente încălzite și neîncălzite, cu discuții interminabile la fiecare listă de plată. Cumpărătorii informați simt tensiunea asta de la prima vizionare.
Există și efecte în sens invers. Un apartament într-un bloc reabilitat termic, racordat la un sistem care primește investiții — modelul Oradea — se vinde mai bine decât unul echivalent cu centrală proprie, pentru că factura lunară este previzibilă și nu există riscul unei defecțiuni de 4.000 de lei în decembrie. De aceea rebranșările de la Oradea nu sunt o curiozitate statistică, ci un semnal: când sistemul funcționează, oamenii se întorc.
Un detaliu de care puțini se gândesc: dacă fațada blocului rămâne degradată, se adaugă și riscul fiscal. Primăriile pot majora substanțial impozitul pentru clădirile neîngrijite, iar am explicat mecanismul în materialul despre supraimpozitarea fațadelor degradate în 2027. Un bloc fără căldură și cu impozit majorat este cea mai proastă combinație posibilă pentru valoarea de piață.
Întrebările exacte de pus la primărie, în scris
Discuțiile pe la ușa cabinetului nu produc nimic. Ce produce rezultate este o adresă scrisă, înregistrată, cu întrebări la care nu se poate răspunde cu generalități. Trimiteți-o din partea asociației, semnată de președinte, către compartimentul care gestionează serviciul de energie termică, și cereți răspuns în termenul legal aplicabil petițiilor.
| Întrebarea | Ce vă spune răspunsul |
|---|---|
| Care este pierderea procentuală raportată pe rețeaua de transport și pe cea de distribuție, pentru ultimii trei ani? | Dacă trendul urcă, sistemul se degradează mai repede decât se repară |
| Ce sumă este prevăzută în bugetul pe 2027 pentru subvenția la energia termică și pentru acoperirea pierderilor operatorului? | O scădere nejustificată anunță facturi mai mari sau sistarea serviciului |
| Ce proiecte de investiții sunt în derulare pe tronsonul care alimentează adresa noastră, cu stadiul fizic și termenul de finalizare? | Un răspuns vag înseamnă, de regulă, că nu există proiect |
| Operatorul are datorii scadente la furnizorul de gaze naturale? La ce valoare? | Indicatorul cel mai direct al riscului de oprire în timpul sezonului |
| Există o strategie locală de alimentare cu energie termică aprobată și, dacă da, ce prevede pentru orizontul 2030? | Vă arată dacă orașul mai pariază pe SACET sau pregătiți terenul pentru închidere |
| Ce preaviz primesc asociațiile în caz de sistare a serviciului și ce măsuri de sprijin sunt prevăzute? | Vă dă fereastra reală de timp pentru a organiza alternativa |
Păstrați numărul de înregistrare și data. Dacă nu primiți răspuns în termenul legal, aveți calea plângerii administrative, iar dacă problema este la propria asociație — administrator care nu transmite documentele, președinte care refuză convocarea adunării — puteți depune o plângere la primărie împotriva asociației.
Sfat practic pentru administratori
Faceți un dosar „sursa de căldură” și țineți în el, în ordine cronologică, contractul cu operatorul, facturile pe ultimele trei sezoane, registrul avariilor, răspunsurile primăriei și hotărârile de consiliu relevante. Într-o aplicație de administrare precum CondoFlow aveți deja istoricul facturilor și al consumurilor la îndemână, ceea ce scurtează mult timpul de pregătire a unei adrese bine argumentate.
Și încă un lucru, pentru proprietarii cu venituri mici: indiferent de ce se întâmplă cu sistemul orașului, dreptul la ajutorul de încălzire rămâne, iar asociația are obligația să elibereze documentele necesare. Detaliile despre plafoane și despre modul de defalcare în lista lunară le găsiți în ghidul privind ajutorul de încălzire 2026-2027 în lista de întreținere.
Întrebări frecvente
Ce fac dacă operatorul de termoficare din orașul meu a intrat în insolvență?+
Insolvența nu oprește automat furnizarea, dar de la acel moment deciziile trec prin administratorul judiciar, așa că asociația are nevoie de informație scrisă. Verificați pe portalul instanțelor dosarul operatorului și pe site-ul ANAF dacă figurează cu datorii, cereți contractul de furnizare și citiți clauzele de reziliere și termenul de preaviz în caz de sistare. Întrebați apoi primăria, în scris, dacă operatorul are datorii scadente la furnizorul de gaze naturale și la ce valoare. La Tulcea, după insolvența Energoterm, 6.809 utilizatori casnici au rămas fără furnizor în iulie 2025, iar primăria a oferit tichete pentru achiziția de centrale, nu bani.
Cum verific dacă orașul meu mai are termoficare funcțională, nu doar pe hârtie?+
Punctul de plecare este raportul anual ANRE privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, cu anexele despre caracteristicile SACET și investițiile în infrastructură. Acolo găsiți, pe localitatea dumneavoastră, numărul de consumatori, pierderile raportate și investițiile din ultimii ani. Cele 49 de localități aflate în monitorizare nu au toate sistem viu: Deva raporta un grad de racordare de 0% după încetarea activității termocentralei Mintia, iar la Horezu sistemul alimenta nouă blocuri. Asociația Energia Inteligentă vorbește despre doar 37 de localități cu încălzire centralizată efectivă.
De la ce dată este obligat furnizorul să pornească căldura?+
Nu există o dată fixă în calendar. Legislația leagă startul sezonului de condițiile meteo: furnizarea începe după ce se înregistrează trei zile consecutive cu temperaturi medii exterioare de +10°C sau mai puțin. În octombrie 2026 pornirile s-au făcut pe etape, de la 2 octombrie la Cluj-Napoca până la 20 octombrie la Ploiești. Dacă orașele vecine pornesc la începutul lunii și la dumneavoastră se dă drumul mult mai târziu, problema nu este la termometru. Țineți un registru cu data sesizării, durata întreruperii și numărul de înregistrare: este exact tipul de dovadă cerut de procedura de despăgubire pentru lipsa căldurii.
Ce fac dacă administratorul refuză să îmi arate contractul cu furnizorul de energie termică?+
Orice proprietar poate consulta documentele asociației, inclusiv contractul cu furnizorul de energie termică și facturile, conform art. 28 din Legea 196/2018. Dacă vi se refuză accesul verbal, depuneți o cerere scrisă de consultare a documentelor și păstrați dovada înregistrării — fără ea nu aveți ce invoca mai departe. Dacă refuzul continuă, sau dacă președintele nu convoacă adunarea generală, puteți depune o plângere la primărie împotriva asociației. Interesează în special durata contractului, clauzele de reziliere și preavizul la sistare; multe asociații descoperă abia în criză că lucrează pe un contract expirat, prelungit tacit.
Cât costă, pe apartament, trecerea la o soluție proprie de încălzire?+
Orientativ, o centrală individuală pe gaz înseamnă 3.000-3.500 de euro pe apartament: aproximativ 1.500 de euro centrala, 500 de euro branșamentul și 700 de euro instalația interioară, cu un termen realist de 3-6 luni dacă există capacitate în rețeaua de gaz. Centrala termică de scară costă 4.000-9.000 de lei pe apartament și cere 6-12 luni cu proiectare și autorizare. O pompă de căldură aer-aer, ca soluție de avarie, înseamnă 3.000-6.000 de lei pentru unu-două aparate. La varianta individuală adăugați revizia de circa 300 de lei la doi ani și verificarea ISCIR de circa 300 de lei la trei ani.
Putem decide debranșarea sau trecerea pe altă sursă printr-o adunare generală online?+
Nu, o ședință exclusiv online nu produce hotărâri opozabile, iar votul electronic are valoare strict consultativă. Hotărârile cer prezența personală sau împuternicire scrisă și semnată, potrivit art. 48 din Legea 196/2018. Convocarea se face cu cel puțin 10 zile înainte, prin afișare la avizier plus tabel nominal semnat sau prin scrisoare recomandată, conform art. 47. O decizie de acest calibru luată cu procedura greșită nu valorează nimic în fața operatorului sau a unui cumpărător. Puneți pe ordinea de zi mandatul, bugetul estimat și calendarul, nu doar întrebarea dacă se pleacă din sistem.
Ce fac dacă diferența dintre contorul de bloc și consumurile repartizate crește de la un sezon la altul?+
Este unul dintre primele semnale că rețeaua din amonte se degradează, iar asociația îl vede înaintea oricărui anunț oficial. Notați lunar indexul contorului de energie termică și comparați cu aceeași lună din sezonul precedent. Înainte de prima factură mare a sezonului verificați și buletinul de verificare metrologică a contorului, împreună cu termenul lui: un contor cu verificarea expirată vă pune în poziția de a nu putea contesta nimic, iar în ianuarie este prea târziu. La nivel național pierderile pe rețea sunt de 30-35%, cu vârfuri de 41,8% la Timișoara.
Cum obțin de la primărie răspunsuri utile și ce fac dacă nu primesc niciunul?+
Discuțiile la ușa cabinetului nu produc nimic. Trimiteți o adresă scrisă din partea asociației, semnată de președinte, către compartimentul care gestionează serviciul de energie termică, și cereți răspuns în termenul legal aplicabil petițiilor. Întrebați punctual: pierderile procentuale pe transport și pe distribuție în ultimii trei ani, suma prevăzută în bugetul pe 2027 pentru subvenție și acoperirea pierderilor, proiectele în derulare pe tronsonul care alimentează adresa dumneavoastră, datoriile operatorului la gaze, strategia locală pentru 2030 și preavizul în caz de sistare. Păstrați numărul de înregistrare și data; fără răspuns în termen, aveți calea plângerii administrative.
Modele utile pentru acest subiect
- Pachet debranșare termoficare — acordul asociației, acordul vecinilor și cererea, într-un singur set
- Model hotărâre a adunării generale — pentru decizia privind soluția alternativă de încălzire
- Adeverință pentru ajutorul de încălzire — documentul pe care asociația îl eliberează proprietarilor
Ce reținem înainte de prima factură mare
Termoficarea românească nu dispare într-o singură iarnă, dar se retrage constant: 49 de localități în monitorizarea ANRE, debranșări în 33 dintre ele, un milion de locuințe racordate și un prag care se va rupe probabil în sezonul următor. Diferența dintre un bloc care trece bine prin această tranziție și unul care rămâne în frig nu stă în noroc, ci în cât de devreme s-a uitat asociația la cifrele operatorului și la bugetul local.
Dacă administrați un bloc într-unul dintre orașele din categoria „sistem mare, dar pe datorii”, puneți pe ordinea de zi a primei adunări generale un singur punct: ce facem dacă sursa se oprește? Nu pentru a vota o debranșare în panică, ci pentru a avea un mandat, un buget estimat și un calendar. Cel mai scump lucru în această poveste nu este centrala, ci timpul pierdut până când cineva pune întrebarea.
Un sistem de termoficare nu se închide brusc. Se închide după doi-trei ani în care nimeni nu a citit raportul de pierderi și nimeni nu a întrebat primăria ce scrie în bugetul pe anul următor.
Articol plătit · 799 RON
Ai un serviciu pentru asociații? Publică pe blogul CondoFlow
Ofertă pentru firme din jurul asociațiilor (nu pentru produse concurente). Maxim 2 linkuri, marcat clar „Articol plătit”. Plata nu garantează publicarea — vezi termenii.
Pune in practica ce ai citit
CondoFlow automatizeaza facturarea, platile si contoarele pentru asociatia ta — vezi toate functionalitatile si preturile. Incearca gratuit 6 luni — fara card bancar.
Primesti ghiduri noi direct pe email
Legislatie, bune practici si noutati pentru administratori. Un email pe saptamana, fara spam.
Te poti dezabona oricand, cu un click.
Inginer software cu peste 12 ani de experienta in ecosistemul Laravel, consultant senior si Laravel Certified Developer. Fondatorul CondoFlow - platforma moderna de administrare a asociatiilor de proprietari din Romania. Specializat in SaaS, fintech si digitalizare.
LinkedIn