Hotărârile AGA se transmit noului proprietar? Ghid 2027
Lucrarea votată în 2026 și facturată în 2027: cine plătește tranșele când apartamentul a fost vândut între timp
Scena se repetă în fiecare primăvară. Adunarea generală votează în martie 2026 refacerea hidroizolației și schimbarea coloanelor, cu plata eșalonată în 12 tranșe. Un proprietar de la etajul 4 vinde apartamentul în septembrie, cu adeverință curată de la asociație, fără nicio restanță. În februarie 2027 vine prima factură de la constructor, iar pe lista de plată apare o cotă de 1.850 de lei pentru apartamentul respectiv. Noul proprietar sună furios la administrator: „Eu nu am votat nimic, nici nu eram în bloc atunci!”
Are dreptate? Nu. Și totuși, cearta asta ajunge săptămânal în birourile de administrare și, destul de des, în instanță. Problema nu e legea — e faptul că Nimeni nu i-a spus cumpărătorului, la momentul potrivit, ce cumpără de fapt: un apartament plus o parte din deciziile deja luate în bloc.
- ✓ Hotărârea adunării generale adoptată legal produce efecte pentru toți membrii asociației, inclusiv pentru cei care au lipsit, au votat împotrivă sau au cumpărat ulterior apartamentul; hotărârile luate cu încălcarea regulilor de repartizare a cheltuielilor comune sunt însă nule de drept (art. 12 alin. (3)).
- ✓ Restanțele existente la data vânzării rămân, ca regulă, datoria vânzătorului; tranșele viitoare ale unei lucrări votate se achită de cel care e proprietar la data emiterii listei de plată.
- ✓ O adeverință „fără restanțe” nu spune nimic despre lucrările votate, dar încă nefacturate — cumpărătorul trebuie să ceară separat procesele-verbale ale AGA.
- ✓ O clauză de două rânduri în antecontract rezolvă tot: cine suportă tranșele din 2027 și cu ce ajustare de preț.
Hotărârea AGA leagă apartamentul, nu persoana care a ridicat mâna
Să lămurim mecanismul, pentru că aici se nasc toate confuziile. Când adunarea generală aprobă o lucrare, ea nu încheie 40 de contracte individuale cu 40 de proprietari. Decizia se ia la nivelul asociației, iar organele ei o duc la îndeplinire în numele tuturor. Legea 196/2018 e explicită în privința acestui mecanism: potrivit art. 25 lit. k), comitetul executiv „îşi asumă obligaţii, în baza hotărârii adunării generale, în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, în ceea ce priveşte administrarea condominiului, luând toate măsurile legale necesare”.
Citiți încă o dată formularea: în numele proprietarilor membri, nu „în numele celor care au votat pentru”. Legea nu creează două categorii de membri, votanți și nevotanți. Tot la art. 25, lit. h) pune în sarcina comitetului întocmirea planurilor de măsuri și urmărirea realizării lor, iar lit. p) vorbește despre gestionarea, „conform hotărârilor adunării generale”, a derulării creditelor obținute pentru consolidare, reabilitare termică sau alte lucrări. Adică exact tipul de angajamente care se întind pe doi, cinci sau zece ani — perioade în care apartamentele își schimbă stăpânii.
De aici rezultă logic ceea ce administratorii știu din practică: obligația urmează apartamentul. Cota de contribuție nu se calculează pe numele unei persoane, ci se repartizează pe proprietatea individuală, după criteriile legale: pe număr de persoane, pe consumuri individuale, pe cota-parte indiviză raportată la suprafața utilă, pe beneficiari, pe consumatori tehnici sau de altă natură (art. 12 alin. (2), cu referire la art. 75 din Legea 196/2018). Dacă aveți dubii cum se stabilește cota pentru fiecare unitate, puteți verifica rapid cu calculatorul de cotă-parte indiviză. Când se schimbă proprietarul, se schimbă doar numele din dreptul apartamentului — cota rămâne acolo unde era, cu lucrarea aprobată inclusă în ea.
Temei legal. Art. 25 lit. k) din Legea 196/2018: comitetul executiv își asumă obligații, în baza hotărârii adunării generale, în numele proprietarilor membri ai asociației. Art. 25 lit. p) confirmă că aceste angajamente pot fi de durată (credite pentru consolidare, reabilitare termică, alte lucrări). Pentru textul integral al prevederilor privind opozabilitatea hotărârilor și înscrierea noului proprietar, consultați legea sau un specialist.
Ce se transmite odată cu apartamentul și ce rămâne la vânzător

Aici trebuie separate trei lucruri pe care lumea le amestecă: datoriile scadente, obligațiile viitoare și banii depuși deja la asociație. Nu se comportă deloc la fel.
Datoriile scadente — adică listele de plată afișate și neachitate până la data vânzării — sunt, ca regulă, problema vânzătorului. Asociația le urmărește ca pe orice creanță, iar art. 25 lit. o) din Legea 196/2018 pune în sarcina comitetului executiv urmărirea recuperării eventualelor creanțe. Practic, însă, de aceea se cere adeverința la notariat: ca să nu ajungă nimeni în situația de a plăti întreținerea altuia. Despre cum funcționează garanția asociației pe apartament am scris pe larg în articolul despre ipoteca legală pe apartamentul datornicului.
Obligațiile viitoare — tranșele unei lucrări aprobate, dar nefacturate încă — se nasc pe măsură ce asociația primește facturile și întocmește listele de plată. Cine e proprietar la momentul acela, acela le vede pe listă. Nu are importanță cine stătea în apartament în ziua votului.
Fondul de rulment stă într-o categorie separată: sunt banii proprietarului, depuși ca avans pentru cheltuielile curente ale asociației, nu o taxă pierdută. La vânzare, vânzătorul poate cere restituirea, iar cumpărătorul îl constituie din nou — sau, mai elegant, se face o compensare directă între cei doi, menționată în contract.
Tabelul de mai jos rezumă cum se mișcă fiecare element la schimbarea proprietarului. Atenție: regulile de mai jos reflectă practica uzuală a asociațiilor, iar părțile pot conveni altfel prin contract — contractul dintre vânzător și cumpărător e cel care tranșează, în relația dintre ei, cine suportă efectiv sumele.
| Element | Rămâne la vânzător | Trece la cumpărător |
|---|---|---|
| Liste de plată afișate și neachitate | Da, inclusiv penalizările acumulate | Doar dacă le preia expres prin contract |
| Tranșe viitoare ale lucrării votate | Nu, dacă nu s-a obligat contractual | Da, pe listele emise după data vânzării |
| Cota la fondul de reparații, deja virată | Nu se restituie; rămâne la asociație | Beneficiază de lucrarea finanțată din fond |
| Fond de rulment | Poate cere restituirea | Îl constituie din nou sau îl compensează cu vânzătorul |
| Hotărârile AGA în vigoare (buget, cote, lucrări) | — | Da, le preia ca membru al asociației |
| Penalizări pentru restanțele vânzătorului | Da, calculate conform art. 77 (max. 0,2%/zi) | Nu, cu excepția preluării exprese |
Întreținerea restantă nu e același lucru cu lucrarea votată
Diferența asta merită un paragraf separat, pentru că instanțele o tratează diferit și negocierile de preț se blochează exact aici.
Restanța la întreținere este o datorie născută. Are o sumă certă, o dată de scadență, o listă de plată afișată, iar pe ea curg penalizări — maximum 0,2% pe zi de întârziere, aplicate conform art. 77 din Legea 196/2018, dacă adunarea generală a aprobat un sistem de penalizare la propunerea comitetului executiv (art. 25 lit. q). Dacă vreți să vedeți cât s-a adunat efectiv pe o restanță veche, calculatorul de penalități de întârziere vă dă suma în câteva secunde. O astfel de datorie are un titular clar: proprietarul din perioada respectivă.
Precizare legală:
iar pe ea curg penalizări — maximum 0,2% pe zi de întârziere, aplicabile numai după 30 de zile de la termenul scadent și fără ca totalul penalităților să depășească suma la care s-au aplicat (art. 13 alin. (1) din statut) (Art. 13 alin. (1) — penalitățile se aplică doar după 30 de zile de la scadență și nu pot depăși suma asupra căreia au fost calculate)
Obligația de a suporta o lucrare votată, dar neexecutată, e altceva. Ea nu e încă o datorie, e o sarcină viitoare care apasă pe apartament și se va transforma în datorie abia când asociația emite lista. Nu poate fi „achitată în avans” ca să scape apartamentul de ea, pentru simplul motiv că nu se știe încă suma finală. Devizul de 180.000 de lei votat în martie poate ajunge la 205.000 de lei la recepție, dacă prețurile materialelor se mișcă.
Consecința practică e importantă pentru cumpărători: puteți verifica impecabil restanțele și totuși să cumpărați o obligație de mii de lei. Un bloc care a votat anveloparea cu contribuție proprie de 10% din valoarea lucrării, eșalonată pe zece ani, generează obligații de ordinul a 1.000–7.000 de lei pe apartament, cum s-a întâmplat în cazuri concrete din țară. Pentru un lift nou, media estimată de autorități în programul național este de aproximativ 200.000 de lei per ascensor, iar la un bloc de 16 apartamente asta înseamnă undeva la 12.000–18.000 de lei pe familie, dacă finanțarea publică nu acoperă totul. Cifre orientative, evident — devizul real diferă de la bloc la bloc.
Adeverința de la notariat: de ce „fără restanțe” nu înseamnă „fără obligații”

Adeverința privind achitarea cotelor de contribuție este documentul pe care notarul îl cere la autentificarea vânzării, iar modelul nostru de adeverință privind achitarea cotelor de contribuție (art. 33 din Legea 196/2018) acoperă exact această situație. Ce confirmă ea? Că la data eliberării, apartamentul nu are sume neachitate către asociație. Ce nu confirmă? Absolut nimic despre viitor.
Aici e capcana. O adeverință poate fi perfect curată într-un bloc care a votat în urmă cu patru luni refacerea întregii instalații de canalizare, cu plata în 2027. Administratorul nu minte și nu ascunde nimic — adeverința nu are rubrică pentru „lucrări aprobate și nefacturate”. Noi recomandăm de ani de zile administratorilor să adauge o mențiune suplimentară, chiar dacă legea nu o cere expres: „la data prezentei, sunt în vigoare hotărârile AGA nr. … privind …, cu obligații estimate de … lei pentru acest apartament”. Transparența asta a prevenit mai multe procese decât orice clauză contractuală.
Cumpărătorul, la rândul lui, nu trebuie să se bazeze doar pe adeverință. Are la dispoziție dreptul de a consulta documentele asociației — o cerere de consultare a documentelor asociației (art. 28) vă deschide accesul la procesele-verbale ale adunărilor generale din ultimii doi-trei ani. Citiți-le. Căutați cuvintele „se aprobă execuția”, „se aprobă contractarea”, „eșalonat”, „contribuție extraordinară”. Un ghid pas cu pas găsiți în articolul despre verificarea restanțelor înainte de cumpărarea unui apartament, iar detaliile despre termenul și forma adeverinței sunt explicate în materialul dedicat adeverinței de achitare a întreținerii la vânzare.
Atenție. O hotărâre luată într-o adunare generală desfășurată exclusiv online nu produce hotărâri opozabile proprietarilor. Convocarea trebuie făcută conform art. 47 din Legea 196/2018 — cu cel puțin 10 zile înainte, prin afișare la avizier și tabel nominal convocator semnat, sau prin scrisoare recomandată. Votul se exprimă prin prezență personală sau prin împuternicire scrisă și semnată (art. 48), iar votul electronic are valoare strict consultativă. Dacă lucrarea din blocul dvs. a fost „votată pe grupul de WhatsApp”, exact acolo e punctul slab al hotărârii.
Clauza pe care o pui în antecontract pentru tranșele din 2027
Între vânzător și cumpărător, legea asociațiilor nu împarte nimic — ei își împart costurile prin contract. De aceea, orice tranzacție într-un bloc cu lucrări în derulare ar trebui să conțină o clauză explicită. Vă las un model pe care l-am văzut funcționând, adaptabil la situația concretă:
„Părțile declară că au cunoștință de Hotărârea Adunării Generale a Asociației de Proprietari … nr. … din data de …, prin care s-a aprobat execuția lucrării de …, cu o valoare totală estimată de … lei și o cotă estimată pentru apartamentul ce face obiectul prezentului contract de … lei, achitabilă în … tranșe lunare. Părțile convin că tranșele cuprinse în listele de plată emise de asociație până la data de … inclusiv vor fi suportate de vânzător, iar cele ulterioare de cumpărător. Diferența rezultată se compensează prin ajustarea prețului cu suma de … lei, achitată la data autentificării. Vânzătorul declară că nu există alte hotărâri ale adunării generale care să genereze obligații de plată pentru apartament, necuprinse în adeverința eliberată de asociație.”
Trei observații din practică. Prima: nu scrieți „cumpărătorul preia toate obligațiile”, fără cifre. O clauză fără sumă estimată se negociază oricum din nou când vine factura. A doua: dacă valoarea finală poate crește, prevedeți cum se împarte diferența (de regulă proporțional, raportat la data vânzării). A treia: declarația vânzătorului privind inexistența altor hotărâri are valoare reală — dacă ascunde ceva, cumpărătorul are temei pentru a cere despăgubiri.
Costurile orientative de mai jos vă ajută să estimați ordinul de mărime al unei astfel de clauze. Sunt estimări de piață și date publice din 2026, nu cerințe legale, iar devizul blocului dvs. rămâne singura referință serioasă.
| Lucrare | Cost orientativ | Impact tipic pe apartament | Durata eșalonării |
|---|---|---|---|
| Ascensor nou (bloc fără lift) | cca. 200.000–300.000 lei | 12.000–18.000 lei la 16 apartamente | 3–10 ani |
| Reabilitare termică (contribuție proprie 10%) | 30.000–70.000 lei/apartament lucrare | 1.000–7.000 lei contribuție | până la 10 ani |
| Hidroizolație (reper: balcon, 38–75 lei/mp) | variabil, după suprafață și membrană | 300–2.500 lei, după cota indiviză | 3–12 luni |
| Modernizare lift existent | de la cca. 38.000 lei (caz raportat) | 1.500–3.000 lei | 6–24 luni |
| Revizii și mentenanță lift (curent) | 1.000–2.000 lei/an revizii; 600–800 lei/lună în blocuri noi | cheltuială lunară, nu tranșă | permanent |
Patru scenarii de vânzare în jurul unei lucrări votate

Teoria e simplă, practica are nuanțe. Am luat cazul unui bloc care votează în martie 2026 refacerea terasei și a coloanelor, valoare 240.000 de lei, cotă estimată 4.800 de lei pentru un apartament cu două camere, plată în 12 tranșe începând din februarie 2027. Apartamentul se vinde — dar momentul vânzării schimbă complet discuția.
| Momentul vânzării | Situația de fapt | Cine plătește tranșele | Ce faceți în contract |
|---|---|---|---|
| Februarie 2026, înainte de vot | Convocatorul e afișat, lucrarea încă nu e aprobată | Integral noul proprietar, el votează în AGA | Mențiune privind convocatorul și devizul estimat |
| Septembrie 2026, între vot și prima factură | Hotărâre valabilă, zero sume pe lista de plată | Noul proprietar, toate cele 12 tranșe | Clauză cu sumă estimată și ajustare de preț |
| Aprilie 2027, după 3 tranșe achitate | 1.200 lei plătiți, 3.600 lei rămași | Vânzătorul tranșele achitate, cumpărătorul restul | Vânzătorul cere recunoașterea sumei plătite în preț |
| Iulie 2027, lucrarea în execuție | Schelă pe bloc, posibile depășiri de deviz | Cumpărătorul, inclusiv diferențele facturate ulterior | Plafon de risc și clauză pentru depășirea devizului |
Scenariul doi e cel care produce scandal, pentru că aparent nu s-a întâmplat nimic: adeverința e curată, listele sunt la zi, nimic nu semnalează o obligație de 4.800 de lei. Scenariul patru e cel mai riscant financiar, dar și cel mai vizibil — e greu să nu observi schela de pe fațadă când vizitezi apartamentul. Vânzătorii onești ajustează prețul singuri în astfel de cazuri; ceilalți speră că nu veți întreba. Întrebați.
Ce poate contesta efectiv noul proprietar și ce nu mai poate
Nu orice hotărâre e de neatins. Un cumpărător nemulțumit are la dispoziție câteva verificări serioase, dar trebuie să înțeleagă ce atacă.
Nu poate contesta oportunitatea lucrării. Faptul că dvs. considerați că terasa mai putea rezista trei ani nu e un motiv juridic. Legea dă adunării generale competența de a aproba planuri de măsuri și activități, pe baza propunerilor comitetului executiv (art. 25 lit. h din Legea 196/2018), iar decizia majorității nu se rejudecă pe criterii de gust.
Poate contesta, în schimb, legalitatea hotărârii: lipsa convocării conforme (art. 47 — termenul de 10 zile, afișarea la avizier și tabelul nominal convocator semnat sau scrisoarea recomandată), lipsa cvorumului, hotărârea luată exclusiv online ori prin vot electronic — care e doar consultativ —, procuri neconforme cerinței de împuternicire scrisă și semnată (art. 48), proces-verbal fără semnături. Poate contesta și repartizarea sumei, dacă cota aplicată apartamentului nu corespunde criteriului legal (de pildă, o lucrare la structură repartizată pe persoane, în loc de cotă indiviză). Pentru asta există modelul de contestație privind lista de plată și cotele de contribuție.
Cât timp are la dispoziție? Legea prevede termene procedurale pentru atacarea hotărârilor, iar ele nu figurează în extrasele pe care le citez aici — verificați textul legii și, de preferat, discutați cu un avocat înainte de a ține banii pe loc. Regula practică: nu plătiți „pe protest”, ci contestați în scris, cu număr de înregistrare, și cereți consultarea documentelor. Un refuz de plată fără contestație formală vă aduce doar penalizări de până la 0,2% pe zi. Un detaliu care surprinde mulți cumpărători: unele hotărâri nici nu mai sunt în vigoare — cele legate de exercițiul financiar expiră, iar lista lor se găsește în articolul despre hotărârile AGA care expiră pe 31 decembrie 2026.
Checklist pentru administrator: procesul-verbal care rezistă la schimbarea proprietarilor
Dacă administrați un bloc cu lucrări pe doi-trei ani, apartamentele se vor vinde între timp. Statistic, într-un bloc de 40 de apartamente se schimbă 2–4 proprietari pe an. Procesul-verbal al AGA trebuie scris pentru cineva care nu era în sală — pentru că exact acela îl va citi.
- Identificarea lucrării cu precizie: ce se execută, pe baza cărui raport de necesitate și a cărui deviz, cu ce valoare totală estimată. Un raport de necesitate aprobat de comitetul executiv atașat la hotărâre închide jumătate din discuții.
- Criteriul de repartizare, scris explicit: cotă-parte indiviză, număr de persoane sau pe apartament. Nu lăsați „se repartizează conform legii” — scrieți criteriul.
- Graficul de plată: număr de tranșe, luna de început, luna de final, suma lunară estimată pe tipuri de apartament.
- Mecanismul pentru depășiri de deviz: cine aprobă diferența și cum se repartizează, ca să nu convocați o nouă adunare pentru fiecare 5.000 de lei.
- Mențiunea privind transmiterea obligației: „obligația de plată a tranșelor urmează apartamentul, indiferent de schimbarea proprietarului”. Nu creează un drept nou, dar elimină discuția de la ghișeu.
- Dovada convocării: convocatorul afișat, tabelul nominal semnat sau confirmările scrisorilor recomandate, conform art. 47 — arhivate împreună cu hotărârea.
- Semnăturile: folosiți un tabel cu semnatarii hotărârii adunării generale, cu apartament, suprafață și cotă. Peste doi ani, acesta e documentul care face diferența.
Toate acestea intră în arhiva pe care art. 25 lit. s) din Legea 196/2018 o pune în răspunderea comitetului executiv: evidența și păstrarea în bune condiții a documentelor financiar-contabile ale asociației. O arhivă digitală, cu hotărârile și listele de plată accesibile pe apartament, scurtează la câteva minute o verificare care altfel durează o zi — motiv pentru care tot mai mulți administratori țin aceste documente într-o platformă de administrare a asociației, nu într-un dosar cu șină. Dacă pregătiți o adunare generală pentru o lucrare mare, pachetul complet pentru adunarea generală vă dă convocatorul, tabelele și modelul de hotărâre într-un singur set.
Sfat practic. Când un apartament se vinde, cereți noului proprietar să se înscrie în asociație cât mai repede și predați-i, la înscriere, un extras cu hotărârile în vigoare și obligațiile estimate pentru apartamentul lui. Pașii concreți sunt detaliați în ghidul privind înscrierea proprietarului nou în asociație. Cinci minute de explicații la predare valorează mai mult decât trei luni de corespondență.
Întrebări frecvente
Am cumpărat apartamentul după AGA. Trebuie să plătesc lucrarea votată fără mine?+
Da, pentru tranșele care apar pe listele de plată emise după ce ați devenit proprietar. Hotărârea adunării generale se execută în numele tuturor proprietarilor membri ai asociației, nu doar al celor care au votat — art. 25 lit. k) din Legea 196/2018 pune această obligație în sarcina comitetului executiv, fără a distinge între votanți și nevotanți. Ce puteți face este să verificați legalitatea hotărârii (convocare, cvorum, mod de vot) și corectitudinea cotei aplicate apartamentului dvs. Dacă vânzătorul v-a ascuns existența hotărârii, discuția cu el rămâne deschisă, dar separat de relația cu asociația.
Vânzătorul mi-a dat adeverință fără restanțe, dar acum am 2.000 de lei pe listă. Am fost păcălit?+
Nu neapărat. Adeverința atestă situația plăților la data eliberării, nu obligațiile viitoare. Dacă suma nouă provine dintr-o lucrare votată înainte de vânzare și nefacturată atunci, adeverința era corectă. Verificați procesul-verbal al adunării generale care a aprobat lucrarea și data primei facturi. Dacă vânzătorul a declarat în contract că nu există alte hotărâri generatoare de obligații, aveți un temei pentru a-i cere despăgubiri. Dacă nu ați prevăzut nimic în contract, suma rămâne la dvs. — de aceea clauza explicită face diferența.
Pot refuza plata până se lămurește situația?+
Nu e o idee bună. Refuzul de plată nu suspendă nimic și atrage penalizări de până la 0,2% pe zi de întârziere, aplicate conform art. 77 din Legea 196/2018, dacă asociația are un sistem de penalizare aprobat de adunarea generală. Varianta corectă: depuneți o contestație scrisă, înregistrată la asociație, cereți consultarea documentelor și, în paralel, achitați sumele necontestate. Dacă ulterior se dovedește că repartizarea a fost greșită, suma se regularizează. Dacă nu, ați evitat penalizări care în câteva luni pot depăși 15–20% din debit.
Lucrarea a fost votată pe grupul de WhatsApp al blocului. E valabilă?+
Nu. O adunare generală desfășurată exclusiv online nu produce hotărâri opozabile proprietarilor, iar votul electronic are valoare strict consultativă. Hotărârea trebuie luată în adunare convocată conform art. 47 din Legea 196/2018 — cu cel puțin 10 zile înainte, prin afișare la avizier și tabel nominal convocator semnat sau prin scrisoare recomandată — iar votul se exprimă prin prezență personală sau prin împuternicire scrisă și semnată (art. 48). Dacă singura „dovadă” a hotărârii e un sondaj dintr-un grup de mesagerie, cereți în scris procesul-verbal și tabelul de semnături.
Cine îmi restituie fondul de rulment dacă vând apartamentul în timpul lucrării?+
Fondul de rulment vă aparține și poate fi cerut asociației la încetarea calității de proprietar, în condițiile stabilite de adunarea generală. Practic, cele mai multe asociații compensează: noul proprietar preia fondul existent, iar vânzătorul își recuperează suma direct de la cumpărător, cu mențiune în contract. Varianta asta evită o ieșire de numerar din casa asociației exact când are facturi de plătit. Atenție să nu confundați fondul de rulment cu fondul de reparații — acesta din urmă nu se restituie, fiind deja consumat sau alocat lucrărilor comune.
Ce documente cer de la administrator înainte să semnez antecontractul?+
Minimul util: adeverința privind achitarea cotelor de contribuție, ultimele trei liste de plată pentru apartament, procesele-verbale ale adunărilor generale din ultimii doi ani, hotărârile în vigoare privind lucrări și contribuții extraordinare, situația fondului de rulment pentru apartament și, dacă există lucrări în derulare, graficul de plată cu cota aferentă. Dreptul de a consulta documentele asociației este prevăzut la art. 28 din Legea 196/2018. Dacă administratorul tergiversează, cereți în scris, cu număr de înregistrare — un refuz nemotivat spune mult despre cât de ordonată e asociația în care intrați.
Vânzătorul a plătit deja 5 tranșe. Îmi poate cere banii înapoi din preț?+
Nu „înapoi”, dar îi poate cere luați în calcul la stabilirea prețului, iar asta e perfect legitim: el a finanțat deja o parte din lucrarea de care dvs. veți beneficia. În practică, diferența se tratează ca o îmbunătățire adusă imobilului și se negociază. Important e să apară în contract ce s-a plătit, ce rămâne de plătit și cine suportă restul, ca să nu existe interpretări la prima listă din 2027. Pentru lucrările aprobate ca sume speciale, modul de votare și eșalonare e explicat în ghidul despre contribuția extraordinară la bloc.
Pot cere anularea hotărârii dacă am devenit proprietar după adoptarea ei?+
Legea prevede termene și condiții procedurale pentru atacarea hotărârilor adunării generale, însă ele nu fac parte din prevederile citate în acest articol — verificați textul Legii 196/2018 și consultați un avocat înainte de a acționa. Ce putem spune din practică: șansele reale țin de vicii de procedură (convocare, cvorum, mod de vot, lipsa semnăturilor), nu de dezacordul cu decizia. Și mai important: contestați repede. Cu cât lucrarea avansează și se fac plăți către constructor, cu atât se complică situația, chiar dacă hotărârea ar avea un viciu de formă.
Modele utile pentru acest subiect
- Model hotărâre a adunării generale (Legea 196/2018) — pentru lucrările eșalonate pe mai mulți ani
- Adeverință privind achitarea cotelor de contribuție (art. 33) — documentul cerut la notariat
- Tabel cu semnatarii hotărârii adunării generale — dovada care ține la schimbarea proprietarilor
Articol plătit · 799 RON
Ai un serviciu pentru asociații? Publică pe blogul CondoFlow
Ofertă pentru firme din jurul asociațiilor (nu pentru produse concurente). Maxim 2 linkuri, marcat clar „Articol plătit”. Plata nu garantează publicarea — vezi termenii.
Pune in practica ce ai citit
CondoFlow automatizeaza facturarea, platile si contoarele pentru asociatia ta — vezi toate functionalitatile si preturile. Incearca gratuit 6 luni — fara card bancar.
Primesti ghiduri noi direct pe email
Legislatie, bune practici si noutati pentru administratori. Un email pe saptamana, fara spam.
Te poti dezabona oricand, cu un click.
Inginer software cu peste 12 ani de experienta in ecosistemul Laravel, consultant senior si Laravel Certified Developer. Fondatorul CondoFlow - platforma moderna de administrare a asociatiilor de proprietari din Romania. Specializat in SaaS, fintech si digitalizare.
LinkedIn