Sunt copiii scutiți de la întreținere în 2026? Ce spune legea

În fiecare octombrie, când apare prima listă cu apă caldă consumată serios, administratorii primesc aceeași întrebare: „De ce îmi treceți copilul la întreținere? Până la 3 ani e scutit prin lege.” Afirmația se spune cu atâta convingere că ajunge să fie crezută și de unii membri din comitetul executiv. Problema e că, din septembrie 2018, lucrurile nu mai stau așa.

Hai să lămurim subiectul cu capul limpede, fără mituri de scară: ce prevedea legea veche, Ce prevede cea actuală, ce poate decide adunarea generală în mod legal și — cel mai important — cine plătește în locul copilului scutit. Pentru că undeva, în lista de plată, suma aceea nu dispare niciodată.

De unde vine mitul „copiii sub 3 ani nu se trec la întreținere”

Mitul nu e inventat. Are o bază reală, doar că e expirată. Legea nr. 230/2007 — vechea lege a asociațiilor de proprietari — permitea asociațiilor să decidă exceptarea copiilor de până la 3 ani de la plata unor cheltuieli. În aprilie 2017, printr-o modificare adusă acelei legi, formularea a devenit și mai favorabilă părinților, iar presa a titrat masiv pe tema „copiii sub 3 ani, scutiți de întreținere”. Titlurile acelea circulă pe grupurile de Facebook ale blocurilor până în ziua de azi, fără dată și fără context.

Ce s-a întâmplat după? Legea nr. 196/2018 a intrat în vigoare în septembrie 2018 și a înlocuit integral reglementarea anterioară. Noul act normativ nu a preluat scutirea automată a copiilor mici. Practic, între 2017 și 2018 am avut o facilitate legală la nivel național, iar apoi ea a rămas doar în memoria colectivă a locatarilor.

De aici vin cele mai multe conflicte la avizier. Părintele e convins că invocă legea, administratorul e convins că aplică legea — și amândoi au dreptate, doar că vorbesc despre legi diferite. Iar discuția devine tensionată fix în lunile în care factura pe persoană contează: noiembrie, decembrie, ianuarie.

Mai există un strat de confuzie: proiectele de modificare a Legii 196/2018 depuse în Parlament în ultimii ani, unele dintre ele conținând exact reintroducerea exceptării copiilor sub 3 ani. Un proiect depus nu este o lege în vigoare. Până la publicarea în Monitorul Oficial și la intrarea în vigoare, el nu produce niciun efect în lista de plată. Dacă cineva vă arată un articol de presă despre „noua lege”, prima întrebare pe care o puneți este: a fost promulgată și publicată? De regulă, răspunsul e nu.

Ce prevede Legea 196/2018 despre cheltuielile pe număr de persoane

Repartizarea cheltuielilor pe număr de persoane este un criteriu legal, aplicat cheltuielilor pe care le generează oamenii care locuiesc sau desfășoară activități în proprietățile individuale. Statutul-cadru al asociațiilor de proprietari trimite explicit la textul legii pentru acest criteriu.

Observați nuanța: legea vorbește despre persoane care locuiesc. Un bebeluș de două luni este o persoană care locuiește în apartament. Consumă apă (poate mai multă decât un adult, dacă punem la socoteală spălatul hainelor), produce deșeuri — scutecele sunt, din păcate, un volum serios la tomberon — și contribuie la consumul de apă caldă din gospodărie. Din punct de vedere strict tehnic, exceptarea lui nu are nicio justificare de consum. Are o justificare socială, iar aceea se decide prin vot, nu prin interpretarea legii.

Dacă vreți să înțelegeți mecanismul complet și diferențele dintre criteriile de repartizare, avem un material dedicat despre cum se repartizează cheltuielile asociației conform Legii 196/2018, cu toate categoriile și exemple de calcul.

Un detaliu care scapă multora: administratorul nu are libertatea de a aplica scutiri după cum crede. El calculează, întocmește lista, o supune verificării cenzorului și aprobării comitetului executiv și o afișează la avizier în cel mult 5 zile de la primirea ultimei facturi de la furnizori, conform art. 30 lit. m) din statutul-cadru. Iar potrivit art. 30 lit. e), execută dispozițiile din hotărârile adunării generale. Nu invers. Un administrator care scoate din calcul copiii „ca să nu mai aud reclamații” își asumă o răspundere personală, pentru că modifică repartizarea fără temei.

Ce poate hotărî totuși adunarea generală în 2026

Aici e partea bună a poveștii. Lipsa unei scutiri la nivel național nu înseamnă că asociația nu poate face nimic. Adunarea generală este organul care decide asupra modului de administrare și asupra cheltuielilor asociației, iar administratorul aplică hotărârile ei. Prin urmare, AGA poate adopta o hotărâre de exceptare parțială a copiilor de până la o anumită vârstă — 1 an, 2 ani, 3 ani, cum decide comunitatea — de la unele cheltuieli repartizate pe număr de persoane.

Formularea „exceptare parțială” nu e o figură de stil. Diferența dintre o hotărâre aplicabilă și una contestabilă stă exact în detalierea cheltuielilor vizate. O hotărâre care spune „copiii sub 3 ani sunt scutiți de întreținere” e o invitație la litigiu. Una care spune „copiii care nu au împlinit 3 ani nu se iau în calcul la repartizarea cheltuielilor de salubritate și a apei reci în regim pauşal, restul cheltuielilor rămânând repartizate potrivit criteriilor legale” este clară și aplicabilă.

Tabelul de mai jos arată, pe categorii, ce se poate și ce nu se poate excepta prin hotărâre AGA:

Observați logica: se pot excepta doar cheltuielile al căror criteriu este numărul de persoane. Restul sunt legate de proprietate sau de consumul măsurat, iar acolo vârsta locatarului nu are nicio relevanță juridică.

Limitele pe care o hotărâre AGA nu le poate depăși

Am văzut hotărâri de adunare generală prin care copiii sub 3 ani erau „scutiți de plata întreținerii”. Pur și simplu, apartamentul primea 0 lei la toate rubricile aferente copilului. Rezultatul? O listă atacată de un vecin și o asociație pusă să recalculeze șase luni în urmă.

Prima limită este cota-parte indiviză. Fondul de reparații, asigurarea blocului, reparațiile la părțile comune, curățenia contractată la nivel de imobil când se repartizează pe cotă — toate acestea decurg din dreptul de proprietate asupra apartamentului și asupra părților comune. Ele nu au nicio legătură cu numărul de locatari, cu atât mai puțin cu vârsta lor. Un apartament gol plătește aceste sume integral, așa cum am detaliat în ghidul despre ce plătește un apartament nelocuit la întreținere.

A doua limită este consumul individual contorizat. Dacă apartamentul are apometre și indexul arată 9 mc de apă caldă, cei 9 mc se plătesc. Nu există niciun mecanism legal prin care o parte din consumul măsurat să fie transferată vecinilor pe motiv că în familie există un copil mic. La fel la încălzire: repartitoarele sau cota din consumul blocului se repartizează după criteriile tehnice aprobate.

A treia limită este bunul-sens al echității, care are și o traducere juridică: o hotărâre nu poate crea o sarcină disproporționată pentru restul proprietarilor. Într-un bloc cu 40 de apartamente și 6 copii sub 3 ani, exceptarea lor de la gunoi mută o sumă mică. Dacă același bloc hotărăște să excepteze copiii și de la apa caldă și de la curentul comun și de la salubritate, în timp ce în bloc locuiesc 14 copii mici, vecinii fără copii încep să plătească o diferență vizibilă — și, firesc, o contestă.

Cheltuiala scutită nu dispare — o plătesc vecinii

Aici se vede dacă o asociație înțelege ce votează. Factura de salubritate vine pe asociație, cu o sumă fixă. Dacă scoatem persoane din împărțeală, suma nu scade: crește cota fiecărei persoane rămase. E o aritmetică elementară, dar foarte rar explicată în adunare.

Luăm un exemplu concret, dintr-un bloc clujean. Tariful de salubrizare la Cluj-Napoca este, în 2026, de 24,04 lei/persoană/lună fără TVA, după majorările aprobate la începutul anului. Blocul are 40 de apartamente și 95 de persoane declarate, din care 6 copii care nu au împlinit 3 ani.

• Fără exceptare: 95 × 24,04 = 2.283,80 lei, adică 24,04 lei/persoană.
• Cu exceptarea celor 6 copii: aceeași sumă, 2.283,80 lei, se împarte la 89 de persoane → 25,66 lei/persoană.
• Diferența: +1,62 lei pe persoană, adică +6,48 lei/lună pentru o familie de patru fără copii mici, circa 78 lei pe an.

Pare puțin. Dar dacă în același bloc adăugăm la exceptare și apa rece în regim pauşal și curentul comun, diferența ajunge rapid la 15–20 lei pe lună pentru o familie numeroasă. Iar atunci cineva se ridică în ședință și întreab, pe bună dreptate: „De ce plătesc eu creșterea copilului vecinului?”

Răspunsul corect nu e unul tehnic, ci unul de comunitate: pentru că așa a votat adunarea generală, ca formă de solidaritate cu familiile tinere. Important este ca lumea să voteze știind cifra, nu ignorând-o. Recomandarea noastră e simplă: înainte de ședință, administratorul pregătește o simulare cu două coloane — lista cu exceptare și lista fără exceptare — pentru o lună de iarnă reală. Proprietarii văd impactul în lei și votează în cunoștință de cauză. O hotărâre de adunare generală redactată corect include exact această anexă de calcul.

Octombrie: de ce verificarea numărului de persoane contează dublu

Luna aceasta e momentul în care numărul de persoane declarate își dublează importanța. Motivul: cheltuielile repartizate pe persoană explodează în sezonul rece. Apa caldă se consumă altfel în noiembrie decât în iulie, salubritatea rămâne la același tarif, iar curentul comun crește pe fondul iluminatului la scară.

La asta se adaugă contextul tarifar din 2026. Apa Nova București a ajustat tarifele de la 1 iulie 2026 la 7,98 lei/mc pentru apă potabilă și 4,21 lei/mc pentru canalizare, cu TVA inclus — circa 12,19 lei/mc total. Energia termică livrată populației în București este facturată la 283,75 lei/MWh fără TVA, iar din 1 noiembrie 2026 se aplică din nou TVA redusă de 11% la energia termică pentru populație, subiect pe care l-am detaliat în articolul despre cum se schimbă factura de căldură din noiembrie 2026.

Tarifele de salubritate diferă dramatic între orașe, iar acolo unde ele sunt mari, fiecare persoană nedeclarată sau declarată greșit mută sume reale. Cifre orientative, din tarifele aprobate pentru 2026 (lei/persoană/lună, fără TVA):

Raportul e de aproape 5 la 1 între cel mai scump și cel mai ieftin oraș. Într-un bloc din Iași, o persoană declarată greșit timp de un an înseamnă aproape 456 de lei mutați nejustificat între vecini. În Sectorul 3, 96 de lei. Aceeași greșeală, consecințe diferite — motiv suficient ca verificarea de toamnă să fie tratată serios.

Practic, ce faceți acum: afișați un anunț la avizier prin care cereți tuturor proprietarilor confirmarea numărului de persoane, cu termen de 10 zile, și treceți la citirea apometrelor pentru luna de referință. Dacă în bloc s-au mutat studenți în septembrie, situația cere atenție specială — am scris separat despre cum se recalculează persoanele și indexul la mutarea studenților.

Obligația de a declara persoanele în 10 zile și ce riscați

Indiferent dacă asociația are sau nu o hotărâre de exceptare a copiilor, obligația de declarare rămâne a proprietarului. Legea 196/2018 impune ca orice modificare a numărului de persoane care locuiesc în apartament să fie comunicată asociației, în scris, în termen de cel mult 10 zile de la apariția modificării. Formularea exactă a articolului merită verificată în textul legii, dar obligația e fermă și se aplică în toate situațiile: naștere, mutarea unui părinte în vârstă, angajarea unei bone care locuiește în apartament, sosirea unui chiriaș, întoarcerea unui student.

Da, inclusiv nou-născutul. Chiar dacă asociația a votat exceptarea lui de la salubritate, copilul se declară și apoi se exceptează conform hotărârii. Diferența e esențială: evidența rămâne corectă, iar scutirea este una aplicată, nu o omisiune.

Ce se întâmplă dacă nu declarați? Trei lucruri, în ordinea gravității:

• Recalcul retroactiv. Când asociația află — de obicei dintr-o sesizare de vecin sau dintr-un control al evidenței — diferențele se recalculează pentru perioada nedeclarată. Sumele acumulate pe 8–10 luni într-un oraș cu tarife mari nu sunt deloc simbolice.
• Penalizări. Diferențele recalculate devin restanțe. Potrivit art. 77 din Legea 196/2018, asociația poate aplica penalizări de maximum 0,2%/zi de întârziere, dacă adunarea generală a aprobat sistemul de penalizări. Mecanismul de calcul e detaliat în ghidul nostru despre formula de calcul a penalităților la întreținere.
• Sancțiuni contravenționale. Nedeclararea persoanelor este o faptă sancționabilă contravențional; cuantumul amenzilor se verifică în textul legii și se aplică de autoritățile competente, nu de administrator.

Declarația se face simplu, pe hârtie sau electronic, cu dată și semnătură. Un model de cerere de modificare a numărului de persoane la întreținere rezolvă formalitatea în două minute și, mai important, rămâne la dosar ca dovadă. Când cineva contestă lista peste șase luni, dosarul vorbește.

Cazuri speciale: bunici, custodie alternantă, studenți, plecați din țară

Teoria e simplă. Realitatea din scări e plină de situații hibride. Iată cum se tratează, în practică, cele mai frecvente:

Copilul stă la bunici, în altă localitate

Criteriul legal e locuirea efectivă. Dacă copilul locuiește la bunici pe perioade lungi — un semestru, un an — el se declară la adresa unde locuiește și se scade de la adresa părinților, pe baza declarației scrise a proprietarului. Pentru vacanțe de două-trei săptămâni nu se umblă la listă; asociațiile serioase stabilesc în regulamentul condominiului un prag minim de absență, de pildă 30 de zile consecutive, de la care operează scăderea.

Custodie alternantă, o săptămână la fiecare părinte

Situația cea mai delicată, pentru că legea nu o reglementează distinct. Soluția folosită cel mai des și cea mai ușor de apărat: copilul se declară la ambele asociații ca 0,5 persoană, dacă regulamentul condominiului permite fracțiuni, ori cu o lună la fiecare părinte, alternativ, pe baza unei declarații comune. Important e ca mecanismul să fie scris într-o decizie a comitetului executiv sau într-o hotărâre AGA, nu improvizat lunar de administrator.

Student plecat în alt oraș

Se scade din numărul de persoane de la adresa părinților, pe declarație scrisă, și se adaugă la adresa unde locuiește — chiriaș sau nu. La întoarcerea pe vacanța de vară, declarația se reface. Blocurile din zonele universitare fac acest exercițiu de două ori pe an, în septembrie și în iunie.

Persoană plecată din țară

Dacă apartamentul rămâne gol, cheltuielile pe persoană nu se mai repartizează, însă cele pe cotă indiviză și pe apartament se plătesc integral. E un punct pe care mulți proprietari plecați îl descoperă târziu, când revin la o restanță serioasă.

Model de declarație și clauză pentru regulamentul condominiului

Dacă vreți să închideți subiectul pentru următorii ani, nu vă bazați pe discuții în scară. Scrieți regula. Regulamentul condominiului e locul potrivit pentru procedura de declarare, iar hotărârea AGA pentru eventuala exceptare.

O clauză funcțională în regulament sună cam așa:

„Proprietarii au obligația de a notifica în scris asociația cu privire la orice modificare a numărului de persoane care locuiesc în proprietatea individuală, în termen de cel mult 10 zile de la data producerii modificării, prin formularul de declarație afișat la avizier sau transmis electronic pe adresa oficială a asociației. Se consideră persoană care locuiește în apartament orice persoană care are domiciliul, rezidența ori o prezență efectivă mai mare de 15 zile calendaristice într-o lună. Scăderea unei persoane operează de la data primirii declarației, iar adăugarea de la data producerii modificării.”

Iar o hotărâre AGA de exceptare, corect formulată:

„Adunarea generală hotărăște ca, începând cu luna următoare adoptării prezentei hotărâri, copiii care nu au împlinit vârsta de 3 ani să nu fie luați în calcul la repartizarea cheltuielilor de salubritate și a cheltuielilor cu apa rece în regim pauşal. Copiii se declară în continuare la numărul de persoane, exceptarea fiind aplicată de administrator exclusiv la categoriile de cheltuieli enumerate. Celelalte cheltuieli se repartizează potrivit criteriilor legale, inclusiv cele pe cotă-parte indiviză, pe consum individual și pe apartament.”

Atât clauza, cât și hotărârea trebuie să ajungă la toți proprietarii și să fie păstrate la dosarul asociației. Când un proprietar nou cumpără apartamentul, regulamentul îi spune ce se aplică, fără să mai depindem de memoria administratorului. Modelul de regulament al condominiului conform Ordinului 1058/2019 vă dă structura în care se inserează clauza.

Și încă un lucru: dacă un proprietar consideră că lista a fost întocmită greșit — fie că i s-a adăugat o persoană, fie că nu i s-a aplicat exceptarea votată — calea e contestația scrisă, nu refuzul plății. Pașii sunt descriși în ghidul despre contestarea listei de întreținere.

Cum ții evidența persoanelor ca să poți justifica orice listă contestată

Partea pe care o neglijează aproape toate asociațiile: istoricul. Nu e suficient să știi câte persoane sunt acum la apartamentul 23. Trebuie să poți arăta câte au fost în decembrie anul trecut și pe baza cărui document s-a făcut modificarea. Altfel, orice contestație se transformă în „cuvântul meu contra cuvântului tău”.

Minimul rezonabil, chiar și pe hârtie, arată așa:

• un registru de persoane cu o linie pe fiecare modificare: apartament, data declarației, data efectivă, număr persoane înainte/după, document justificativ;
• dosarul cu declarațiile semnate, în ordine cronologică, păstrat la sediul asociației;
• anexa lunară la lista de plată cu numărul de persoane folosit în calcul, astfel încât proprietarii să vadă pe ce s-a bazat repartizarea.

Transparența nu e opțională. Potrivit art. 30 lit. k) din statutul-cadru, administratorul are obligația prezentării tuturor datelor și documentelor privind contractul de administrare și cuantumul prestațiilor, la solicitarea oricărui proprietar, iar art. 30 lit. o) îl obligă să afișeze lunar lista de venituri și cheltuieli ale asociației.

Aici, o aplicație de administrare schimbă complet efortul. Într-un sistem ca CondoFlow, modificarea numărului de persoane se face cu dată efectivă, se arhivează automat și se reflectă în lista lunii respective, cu istoric complet pe apartament. Când cineva contestă o listă din ianuarie, scoți raportul pentru ianuarie în câteva secunde, cu declarația atașată. Diferența dintre o discuție de 5 minute și o ședință de 2 ore stă exact în acest detaliu. Dacă vă interesează cum se leagă evidența de calculul automat al listei, am descris fluxul complet în ghidul despre administrarea online a unei asociații de proprietari.

Un ultim avertisment, relevant și pentru liniștea juridică a asociației: nu afișați la avizier numele copiilor sau datele lor de naștere ca „justificare” pentru exceptare. Afișați numărul de persoane folosit în calcul, nu identități. Regulile de anonimizare le-am tratat în detaliu într-un material dedicat.

Pe cine ascultați la avizier

Răspunsul scurt la întrebarea din titlu: nu, copiii nu sunt scutiți automat de la întreținere în 2026. Răspunsul util e mai nuanțat — asociația poate hotărî o exceptare parțială, la categorii bine precizate de cheltuieli repartizate pe număr de persoane, cu condiția să treacă prin adunare generală convocată legal și să accepte, explicit, că diferența se mută pe ceilalți proprietari.

Dacă sunteți părinte și vreți această facilitate, nu vă certați cu administratorul: strângeți semnături pentru convocarea unei adunări generale și veniți cu propunerea scrisă și cu simularea de impact. Dacă sunteți administrator sau președinte, nu aplicați scutiri din proprie inițiativă, oricât de rezonabile vi se par. Legea vă dă un cadru destul de larg prin hotărârile adunării generale — folosiți-l corect și scrieți-l pe hârtie. E singura modalitate prin care o discuție care, în multe blocuri, se repetă de opt ani, se închide definitiv.