Art. 22 din Legea 82/1991 — Balanța de verificare contabilă

Ce înseamnă, practic

Ce spune articolul pe scurt

Articolul 22 stabilește un instrument obligatoriu de control intern al contabilității: balanța de verificare. Ea servește pentru a verifica dacă operațiunile au fost înregistrate corect în contabilitate și trebuie întocmită la anumite momente prevăzute de lege.

Când trebuie întocmită balanța de verificare

Textul enumeră patru momente la care balanța de verificare se întocmește „cel puțin” (deci minimul obligatoriu, entitatea putând face acest lucru și mai des):

• la încheierea exercițiului financiar;
• la termenele de întocmire a situațiilor financiare;
• la termenele de întocmire a raportărilor contabile;
• la finele perioadei pentru care entitatea trebuie să întocmească declarația privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii.

Ce înseamnă practic pentru asociațiile de proprietari

Balanța de verificare este documentul care confirmă că sumele înregistrate în contabilitate „se leagă” între ele și că nu există erori de înregistrare. Persoana care ține contabilitatea (administrator sau contabil, după caz) trebuie să o întocmească măcar la momentele indicate mai sus, iar cenzorul sau comisia de cenzori se poate sprijini pe ea atunci când verifică gestiunea.

Textul folosește formularea „cel puțin”, ceea ce înseamnă că nu există o interdicție de a întocmi balanța mai des (de exemplu, lunar) — legea impune doar minimul. Multe asociații aleg, în practică, să o facă lunar pentru a corela mai ușor lista de plată cu evidența contabilă, însă acest lucru nu este cerut expres de art. 22.

Cine, ce și de ce

• Scopul: verificarea corectitudinii înregistrărilor contabile (nu este un document decorativ, ci un instrument de control).
• Momentul minim: la închiderea exercițiului financiar și la celelalte termene enumerate.
• Legătura cu alte obligații: întocmirea este condiționată de existența unor obligații de raportare sau de declarare a impozitului pe profit/venit; când asociația are astfel de obligații, la fiecare termen trebuie întocmită și balanța.

Greșeli frecvente de interpretare

• A crede că balanța se face doar anual — textul spune „cel puțin”, adică minim; nu interzice frecvențe mai mari.
• A confunda balanța de verificare cu situațiile financiare — sunt documente distincte; balanța este un instrument de verificare care se întocmește la termenele acelor situații, nu în locul lor.
• A ignora corelarea cu termenul declarației privind impozitul pe profit/venit — articolul o menționează expres ca moment obligatoriu.